* Oamenii de rând nu sunt interesaţi de subiect
Tot poporul vorbeşte despre descentralizare si regionalizare sau mai bine zis cei care condus destinele oraşului, judeţului, ţării. Cetăţeanul de rând nu este interesat de acest subiect fierbinte, mulţi nu au auzit şi nici nu sunt curioşi.
Dar să începem… cu începutul!
Regionalizarea înseamnă împărţirea României în regiuni de dezvoltare. Iar asta se va face deoarece divizarea statelor membre ale Uniunii Europene în regiuni a fost dictată şi aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul Europei, prin Regulamentul nr. 1059 din 26 mai 2003. Şi cum există un act normativ, statele membre ale UE s-au conformat. Acum a venit rândul României. Că ne dorim, înţelegem sau vrem, nu mai intră în discuţie. La „carte” scrie că în perioada următoare România trebuie să depăşească decalajul pe care îl are faţă de Europa, aducând serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi folosind mai eficient resursele existente: resurse locale, fonduri guvernamentale şi programe europene.
În aceste condiţii, trebuie demarat procesul de regionalizare şi continuare a descentralizării administrative şi financiare, proces inclus în Programul de Guvernare 2013-2016. Concret trebuie mers pe două direcţii: reorganizarea administrativ-teritorială, prin crearea cadrului instituţional regional pentru o mai bună funcţionare a administraţiei publice şi reforma administraţiei publice, prin descentralizare şi simplificarea legislaţiei şi a procedurilor administrative, pentru servicii publice mai eficiente. Când vine vorba de regionalizare şi descentralizare mai marii judeţului şi reprezentanţii instituţiilor descentralizate spuncă se vor conforma.
* „Judeţul Neamţ va avea o voce puternică”
Dan Morenciu, director DSP Neamţ: „Peste noapte nu se vor face minuni însă, în funcţie de ce va decide ministerul, noi ne vom conforma”
Viorel Stan, inspector general ISJ Neamţ: „Din păcate şi din fericire în acelaşi timp, întreg procesul de descentralizare nu are efect direct asupra sistemului de învăţământ. Singurele componente care vor trece la autorităţi sunt cluburile sportive şi cluburile elevilor, dar numai clădirile. În privinţa regionalizării, din punctul de vedere al implicării activităţii educaţionale şi al proiectelor europene va fi bine, deoarece permite formarea unor consorţii în mod mai direct şi accesarea proiectelor europene va fi mai uşoară”.
Aurelia Simionică, viceprimar municipiul Piatra Neamţ: „Noi sperăm la o mai bună administrare a acestor fonduri şi la o mai bună corelare în ceea ce priveşte dezvoltarea zonei în condiţiile în care regionalizarea aşa cum este prognozată, cu perfectările ulterioare, să fie de bun augur pentru judeţul Neamţ şi pentru municipiul Piatra Neamţ. În principiu, tot ce este nou sperie. Mergând pe această idee, dar având în acelaşi timp în vedere faptul că această formă de organizare nu este numai teritorială, ci şi administrativă, este clar că judeţul Neamţ va avea o voce puternică în ceea ce ar însemna un consiliu regional şi nu este obligatoriu ca acolo unde este capitala regiunii să ajungă cele mai multe fonduri”.
Dan Manoliu, vicepreşedinte CJ Neamţ: „În Occident se merge mai mult pe alocarea fondurilor europene direct pe zone şi regiuni. O altă parte pozitivă ar fi implementarea unei strategii comune care să cuprindă o zonă mai mare. Spre exemplu sunt o serie de drumuri naţionale care într-un judeţ sunt mai bune şi la vecini e rău. Aşa, astfel de situatii nu s-ar mai înregistra. În acelaşi timp pentru noi, Regiunea N-E este slab dezvoltată şi e nevoie de o infuzie puternică de capital, o autonomie mai mare în gestionarea fondurilor europene şi o autonomie mare în gestionarea directă a fondurilor în ceea ce înseamnă autorităţi locale, judeţene şi regionale. Ca parte negativă, este faptul că apar modificări la o serie de servicii şi instituţii care în mod normal trebuie făcută cu o pregătire, o logistică deoarece va fi greu de înţeles pentru populaţie.
George Lazăr, prefectul judeţul Neamţ: „Regionalizarea pentru judeţul Neamţ poate însemna conceptul şi tema propuse de dl. vicepremier Liviu Dragnea şi de ceilalţi membri ai guvernului. De unificare ca o zonă metropolitană, de unificare a mai multor judeţe care se vor o construcţie aplicată în contextul dezvoltării europene. Să fie o împărţire şi dezvoltare normală şi nu o dezvoltare diferenţiată între judeţe, o dezvoltare bine gândită, echilibrată pentru întreaga regiune de nord est a Moldovei.”
Dacă autorităţile se gândesc la bani mai mulţi şi la o bună organizare, cetăţenii de rând privesc miraţi sau cu subînţeles. Un pietrean în vârstă de 45 de ani consideră că este bună regionalizarea, însă ce se va întâmpla în cazul în care va avea nevoie de nişte acte? Va trebui sa meargă la Iaşi sau la Bacău. Un pensionar a spus că „este bună, însă nu în forma actuală, iar cine va avea pile va avea şi bani”. Cei mai mulţi nu ştiu şi nici nu au auzit de regionalizare sau descentralizare, dar nici nu îi macină curiozitatea.
După 1989, Octav Cozmâncă, pe atunci ministru al administraţiei publice în guvernul Adrian Năstase, a visat la o reorganizare teritorială, însă ideea a fost respinsă de mai marii vremii, care s-au simţit ameninţaţi din punct de vedere financiar. În 2011, preşedintele Traian Băsescu a relansat ideea, având în vedere cele opt regiuni de dezvoltare existente. Consiliul Consultativ pentru Regionalizare a propus că actuala Regiune Nord-Est să se numească Nord-Moldova; Regiunea Sud-Est – Dunărea de Jos; Regiunea Sud – Sud-Muntenia; Regiunea Sud-Vest – Oltenia; Regiunea Vest – Vest- Banat; Regiunea Nord-Vest – Transilvania de Nord-Vest; Regiunea Centru – Transilvania Centrală şi Regiunea Bucureşti-Ilfov – Bucureşti.
Discuţii aprinse au fost şi vor fi, partidele politice au venit cu propriile propuneri. Şi alţii şi-au dat cu părerea. Însă treaba nu este simplă. Acum subiectul nu mai este aşa arzător. Mai importante sunt referendumul pentru revizuirea Constituţiei şi alegerile europarlamentare din luna mai şi prezidenţialele din noiembrie.
Gianina TOT