De ceva vreme, cartoful de pe tarabele româneşti este întors pe toate feţele, adesea studiat cu mare atenţie de cumpărători. Doar de cei avizaţi! Pentru că fac cu ochiul tot cartofii mai dolofani…Deşi, ultimele zvonuri i-a mai “coborât” în top…
Lumea a auzit de povestea “cartofului uriaş”, că nu ar fi cel mai bun de pus în sacoşă ori în tigaie. Unii zic că-i toxic, alţii că-i cartof furajer, vândut românului drept cartof destinat consumului uman, la preţul de rigoare. Tot mai des sunt vehiculate informaţii de genul: “20% din cartofii care se cumpără şi consumă în România, mai ales cei importaţi din Polonia, Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, nu sunt scoşi la vânzare pentru a fi consumaţi de oameni în ţara de origine. Este vorba despre cartofii foarte mari, preferaţi în pieţele noastre.” Sau: “Aceşti cartofi mari sunt folosiţi în străinătate exclusiv pentru hrana animalelor. Gospodinele românce cumpără cartofi furajeri, fără să ştie că sunt toxici sau nehrănitori, pe când cei produşi de ţăranii români, mai ieftini, dar mai mici, nu au căutare şi se aruncă. Foarte puţine persoane ştiu că în Germania, Franţa şi Spania, cartofii sub 3 centimetri în diametru şi cei mari, peste 6 sunt retraşi de la consum.”
Pe măsură ce zvonurile alarmiste s-au înteţit, de au “asurzit” piaţa, ele au ajuns şi la “urechile” mai marilor Agriculturii româneşti. Specialiştii şi-au spus cuvântul, iar Ministerul Agriculturii a dat un comunicat oficial în legătură cu cartofii de import. Asta spre liniştirea cumpărătorilor.
Dar să vezi surpriză! Ea ne-a fost “desconspirată” de dr.ing. Vasile Pop Silaghi, vicepreşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Cartofi din România.
*Declaraţie trunchiată…
Iată şi ce ne-a spus: “S-au publicat în presă nişte dispute dintre Federaţia Cultivatorilor de Cartofi şi Ministerul Agriculturii. După care a apărut un comunicat de presă al ministetului în care se spune că nu se pun probleme deosebite, cartofii nu sunt toxici, nu contează dimensiunea cartofilor, cei mari sunt la fel de buni ca şi cei mici. A fost şi opinia unui specialist de Institutul de Cercetare a Cartofului de la Braşov, care spunea, printre altee, că nu sunt reziduuri, indiferent de mărimea tuberculului. Dar declaraţia cercetătorului, dar şi a noastră, cea de la Federaţie, a fost trunchiată de cei de la minister. În comunicatul de presă au apărut doar părţi din aceste declaraţii…”
*Una pe hârtie, alta în… TIR
“Asta pentru că în România nu există un standard aliniat cerinţelor Uniunii Europene în privinţa cartofului de consum. Mă refer, în primul rând, la dimensiune. În Comunitatea Europeană, carofii care au peste 80 mm la soiurile alungite şi 75 mm la soiurile rotunde, sunt excluşi de la consumul uman. Se duc în furajare. Turbeculii mari conţin mai multă apă decât cei normali. Dar au mai mulţi nitriţi şi nitraţi, reziduuri de substanţe. De aceea sunt excluşi din alimentaţia omului. Cum spuneam, în România nu este un standard adaptat Comunităţii Europene. Tocmai de aceea intră în România carofi supradimensionaţi. În loc să fie daţi spre furajare, la preţ mic, în ţările de origine, îi vând la noi. Se face speculă pe piaţa românescă. Foarte multe TIR-uri vin cu documente false, în legătură cu aceşti catorfi. Parctic, nu ar trebui să fie comercializaţi drept cartofi de consum. La noi se poate! Chestia asta n-a recunoscut-o Ministerul Agriculturii, n-a inclus-o nici în comunicatul de presă.”
*E un inters mascat, perfid…”
E de înţeles, la mijloc sunt interese foarte mari. Departe de grija faţă de român, de siguranţa lui alimentară, de sănătatea sa. Vasile Pop Silaghi ne-a lămurit imediat: “E vorba de interesul altora. E un interes mascat, perfid. De asta nu se pune la punct legislaţia noastră. Am spus de atâtea ori! Este interesul marilor producători de cartofi din Europa să nu fim şi noi mari producători de cartofi. Deocamdată suntem o piaţă de desfacere şi aşa trebuie să rămânem…”
Aşa se explică de ce nu se vrea o legislaţie românască, un standard clar. “Asta pentru că am fost noi slabi, şi Federaţia a fost slabă. Dar nici Ministerul Agriculturii n-a acceptat să stea de vorbă cu noi în legătură cu nişte restricţii privind importul de cartofi, să stabilim un standard de calitate la cartoful de consum. N-a fost receptivitate din partea Ministerului”, ne-a explicat dr. ing. Vasile Pop Silaghi.
O vină o are şi consumatorul român, crede că un cartof foarte mare este şi cel mai bun.
Tina CONDREA
