Sânziene 2013 / Sfântul Ioan Botezătorul – patronul urbei Piatra Neamţ

24/06/2013

sanziene (1)

 

Se ştie că viteazul domn moldovean Ştefan cel Mare şi Sfânt (14 aprilie 1457 – 2 iulie 1504), cu cea mai lungă perioadă de domnie din toată istoria Evului Mediu românesc, a zidit în Curtea Domnească de la Piatra un lăcaş de închinăciune, o biserică de piatră “în numele naşterii şi cinstitului prooroc şi înainte mergător şi botezătorului Ioan” (aşa cum reiese din textul inscripţiei slavone), purtând denumirea de “Biserica Sfântului Ioan Domnesc”, cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, la 24 iunie” – conform sinodicului bisericesc din 29 februarie 1874, păstrat în arhivele ieşene. Ziua de 24 iunie din calendarul ortodox consemnează “naşterea Sfântului Ioan” (de vară – n.n.), zi cunoscută şi sub numele de Sânziene. Conform obiceiurilor păstrate, în această zi, în revărsatul zorilor, fetele strângeau flori numite sânziene, umblând prin rouă, flori din care îşi făceau coroniţe. Din flori de cioare, culese în aceeaşi zi, îşi fac un brâu cu care-şi încing mijlocul, umblând ziua întreagă împodobite astfel. Seara, le strâng, le usucă şi le păstrează apoi pentru boli de neputinţă şi alte leacuri folositoare. Tot în această zi, se scot hainele afară, pentru a scăpa de molii.

Străvechea aşezare de la ieşirea Bistriţei dintre munţi a avut, încă de la începutul apariţiei sale, pe însemnele heraldice, ca patron al târgului, mai apoi al oraşului de la poalele Pietricicăi, pe Sfântul Ioan Botezătorul, aşa cum reiese şi din documentele păstrate în arhivele nemţene. Astfel, în documentul din 16 martie 1596, referitor la conflictul de hotar dintre satele vecine, Tătăraşii şi Vânătorii, din apropierea urbei Piatra, una din cele două peceţi ale actului amintit reprezintă Biserica lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu inscripţia “Naşterea Sf. Ioan”, având la mijloc capul acestui sfânt. Aşa cum rezultă şi din matricile sigilare care se păstrează în Arhivele Naţionale (ieşene şi bucureştene), stema oraşului, în evoluţia de-a lungul timpului, a păstrat acelaşi patron, ajungându-se la o reprezentare definitivă şi modernă în veacul nostru, mai precis după Marea Unire din 1918. Astfel, forma definitivă a stemei oraşului aşezat pe malul stâng al Bistriţei era sub forma unui scut de culoare roşie, în care era reprezentat Sf. Ioan Botezătorul, de aur, stând în picioare, spre stânga, nimbat şi înaripat, ţinând în mâna stângă o foaie de pergament aurit. Faţa, mâinile şi picioarele acestuia erau de culoare naturală, iar scutul era timbrat cu o coroană murală de argint, terminată pe cinci turnuri. Stema, aşa cum a rămas în documentele vremii şi în conştiinţa pietrenilor, a reprezentat “Hramul bisericii Catedrale şi patronul oraşului”, care în virtutea tradiţiei creştine ortodoxe a poporului român şi a locuitorilor acestor meleaguri pline de legendă şi istorie, a fost repusă în drepturile ei.

Veniţi cu credinţa şi ceremonia cuvenită la ctitoria Marelui Ştefan din Piatra Neamţ, să ne rugăm Dumnezeului Celui viu Iisus Hristos şi pentru mântuirea neamului nostru.

Bucură-te, Ştefane, binecredincios voievod, apărător al creştinătăţii!

Preo prof. Dumitru CHIŢIMUŞ