Dezastrul a trecut, se numără pagubele
*11.800 de găini au fost gazate și predate la Protan cu tot cu tonele de ouă făcute în ultimele două săptămâni
*Secretul cu privire la numele firmei „titulare” de Salmonella a afectat și vânzările dar mai ales imaginea altor producători din zonă
*Despăgubirea care va fi primită de Prod Avicom acoperă în mică parte pierderea suferită
Cele aproape 12.000 de găini din ferma de la Izvoare unde s-a depistat Salmonella au fost ucise și predate la Protan. Aceeași destinație au avut și tonele de ouă adunate din momentul apariției primei suspiciuni și până la gazarea găinilor.
Oficial și practic, focarul de Salmonella este închis. Asta ar fi vestea bună pentru consumatorii de produse avicole furnizate de producătorii din Izvoare (ba chiar din toată zona Neamțului), pentru firmele de profil din aceeași zonă (care au avut și ele de suferit) dar, pentru firma Prod Avicom greul de abia acum începe.
„Am dat la explicații…”
Într-o lume a informației rapide (ba chiar grăbită uneori) simpla sintagmă “Salmonella la Izvoare” a trecut lejer din zona știrii în zona panicii. Vinovatul de serviciu este, ca de obicei, presa, dar, la o privire mai atentă, se observă că generalizarea neproductivă are mai multe rădăcini.
Anumite reglementări sau cutume fac ca instituțiile statului să nu nominalizeze firma vizată (fie în cazul de care vorbim, fie atunci când comunică rezultatul unor controale). Efectul poate fi devastator pentru toți prestatorii dintr-o branșă. Nefiind legată, inițial, fix de firma Prod Avicom – unde a apărut suspiciunea – „Salmonella de la Izvoare” a creat în conștiința publică din Neamț (tributară preluării rapide a informației) ideea că toate fermele avicole de la Izvoare ar avea problema respectivă. Fals!, dar falsul se rostogolește mai repede decât adevărul iar pentru producătorii nemțeni care vând și în alte județe, întrebarea nu mai era legată de Izvoare ci la modul „Sunteți de la Neamț, unde aveți Salmonella?”.
O evaluare totală a pierderilor pe vânzări de ouă suferite în această perioadă de firmele din zonă nu poate fi făcută la virgulă. Din ceea ce spun cei din domeniu, scăderea nu a fost – din fericire – una dramatică. „Per total, poate un 5 la sută, maxim-maxim 10 la sută. Eu unul nu am avut scăderi de vânzări, dar per total au fost pentru că a fost evident că sunt oameni mai reticenți la consumul de ouă pe așa fond de panică. Nu am avut scăderi de vânzări, dar ca imagine suntem afectați toți, pentru că în perioada asta nu a fost magazin unde să nu fim întrebați de problema cu Salmonella. Le explicam la oameni ce și cum, le arătam certificatele de calitate și ei știu foarte bine că, în caz de problemă, cum a fost la firma respectivă, se sigilează ferma și nu se mai eliberează de către DSV niciun certificat. Dar am dat la explicații, de numa-numa… Nu vă spun că mă săturasem să sune telefonul și prima întrebare să fie legată de salmonella și de calitate. Dar cu răbdare, cu dialog, am răzbit…”, spune un proprietar de fermă avicolă de lângă Piatra Neamț.
Un altul, din zona Roman e însă mai puțin fericit: „Eu, circa 80 la sută din producție, vând în afara județului. Mai mult în Iași și ceva mai puțin în Suceava. E prima dată de când mă ocup cu asta când nu mai reușeam să vând producția. Am lăsat și la preț, le-am povestit tuturor clienților de o mie de ori că nu e problemă, că e un focar izolat deja de autorități. La rândul lor însă, clienții mei, mai ales cei de la Iași, aveau și ei dreptate: au văzut oamenii, cumpărătorii, la televizor că e Salmonella la Neamț și nu mai stau să analizeze, pur și simplu evită ouăle de la noi din județ. Dar nu e corect așa, unul să aibă o problemă și să tragem toți ponoasele. Nu aș vrea să fiu nici în pielea doamnei cu firma aia, dar nu e corect nici să fim omorâți toți. Mai corect e, pe lângă celelalte măsuri pe care le ia DSV-ul, să spună și numele firmei ca toți ceilalți să nu fie afectați”.
Despăgubire parțială
Administratorul firmei Prod Avicom de la Izvoare este – cel puțin conform datelor de pe net – Carmen Mihaela Ciofoaia. Tot pe net e și un număr de telefon la care zilele trecute a răspuns la telefon și a precizat că nu are nimic de declarat, că nu are nicio problemă cu Salmonella. Ieri, la același telefon, a răspuns tot o voce de femeie care a spus scurt „Greșeală!”.
Mai puțin contează acum, probabil, pentru doamna respectivă discuțiile cu presa cât problema financiară. Mai ales că față de informația brută “găinile vor fi ucise și firma va fi despăgubită” și aici sunt nuanțe.
Găinile au fost ucise. Mai concret gazate. Dar asta costă bani. Leșurile și ouăle de pe stoc au fost preluate de Protan. Alți bani, altă distracție. Culmea este că și în perioada scursă de la sigilarea fermei și până la „golire”, Salmonella a produs costuri. Doar costuri. Salariații au venit la muncă, găinile care urmau a fi ucise au fost hrănite cu furaje care și alea costă. Deși era evident că populația avicolă din fermă are sfârșitul aproape, găinile nu puteau fi lăsate să flămânzească pentru că într-o asemenea situație apare fenomenul de “canibalizare” și tot instituțiile statului ar fi spus că nu e în regulă.
Ce înseamnă despăgubirea? Din informațiile noastre ar fi vorba de un 4 euro per cap de găină gazată. Însă din acești bani, jumătate (adică 2 euro) îi dă Uniunea Europeană. Și îi dă. Cealaltă jumătate ar trebui să-i dea statul român. Aici pot apărea fie întârzieri (cazul fericit), fie îndoieli serioase.
Dacă rămâne doar cu cei doi euro de la UE, patroana de la Prod Avicom acoperă cam costul Protan și al furajelor folosite pe perioada de carantină, de izolare. Adică, vorba cuiva, acoperă „decesul și praznicul”.
Practic, pentru înființarea unei noi producții, apar noile costuri de populare și furajare. Pe scurt, ar fi vorba de vreo 4 euro per găină de câteva săptămâni, plus încă vreun euro, furajarea pe vreo două săptămâni, până când începe ouarea. Groso-modo, rezultă că 12.000 de găini înmulțit cu 5 euro e un calcul cu rezultatul de 60.000 de euro. La asta mai trebuie adaugate alte câteva mii de euro care se cheltuie cu salariații care fac curățenia, cu substanțele necesare pentru deratizare și, eventual, plata unei firme specializate.
Ei, dacă plecăm de la această gaură financiară de, aproximativ, 65.000 de euro (suvernită după un ciclu întrerupt fix când găinile abia începuseseră să se ouă – deci după investiție care nu s-a amortizat), este evident că pofta patroanei de a sta de vorbă cu presa e un disconfort suplimentar.
Salmonella – între risc real și panică
Salmonella este una dintre cele mai cunoscute enterobacterii. Toxinfecția dezvoltată cu această bacterie este cunoscută drept salmoneloză.
Apare in urma ingestiei de alimentecontaminate cu aceasta bacterie si se manifesta prin crampeabdominale, febra, diaree apoasa si poate fi tratata cu antibiotice. Semnele si simptomele salmonelozei apar dupa 1-2 zile de la momentul in care s-a servit masa cu alimentele infectate și includ febra; crampe abdominale; diaree apoasa; greturi; inapetenta sau scaderea poftei de mancare; varsaturi.
Ca orice bacteria care nu este distrusă la timp, și Salmonella poate afecta grav sănătatea umană. Atenție însă, Salmonella este distrusă efficient prin procedeu termic. De aceea, într-o bucătărie cu o igienă bine pusă a punct și în care alimentele (ouă și carne de pui) sunt sufficient de bine prăjite sau fierte, Salmonella este distrusă total.
Vorba unui toxicolog: “Nici nu știm noi de câte ori am mâncat carne sau ouă cu Salmonella. Dar dacă alimentele au fost depozitate correct, pregătite termic cum trebuie și bucătăria igienizată, nu a fost niciun pericol”.
Morala “Prepeliței”
Revenind la cazul de la Izvoare – că tot s-a dovedit că secretomania inițială nu a fost de niciun folos firmei implicate – corect este ca totuși, cetățeanul să poată alege (fie și un risc) în deplină cunoștință de cauză. Adică atunci când e vorba fie și de o suspiciune, populația are dreptul să știe numele firmei și al produsului.
Cât privește partea economică, iar e mai corect ca lipsa de informație concretă sau generalizarea să nu afecteze, la grămadă, firme care și așa abia rostogolesc banii de pe o zi pe alta, că fac producție nu trafic de arme.
Evident că numai în pielea patronului care află că trebuie să sucească gâturile la 12.000 de găini care abia ce începeau să producă nu e indicat să fii. Dar nu strică – inclusiv pentru reprezentanții instituțiilor statului – o recitire a „Prepeliței” care a avut de ales între abandona un pui sau ai condamna pe toți la moarte.
Iar dacă din erori, din reglementări sau cutume aberante, tot sunt “ucise” micile firme private, nu e departe momentul când o să apară întrebarea: de unde bani pentru buget?
Daniel VINCA
