Rep: Domnule antrenor, aţi început deja munca la noua echipă, unde se vrea un proiect tânăr şi de viitor, cu ce gânduri reveniţi la Unic?
M.C: Am venit la fosta, actuala şi viitoarea mea echipă cu gânduri de bine. Am discutat cu domnul director Ouatu şi am înţeles de la dânsul că vrea să facem o echipă de perspectivă, cu un final peste 3 ani care să ne aducă un trofeu sau poate trofee.
Rep: E greu să începi un astfel de proiect, să cauţi şi să găseşti jucătoare tinere în voleiul românesc?
M.C: E foarte greu şi datorită faptului că nu se mai cresc copii la juniori , şi datorită faptului că sunt echipe care au bugete de peste 800 de mii de euro, cazul celor de la CSM Bucureşti sau Ştiinţa Bacău, şi au adunat tot ce e mai bun, pentru că mirajul banului e, cum spune o vorbă din bătrâni, ochiul dracului. Şi multe jucătoare prefără să aleagă banii şi să stea pe margine, decât să joace la echipe mai puţin cotate dar în care să evolueze meci de meci şi să progreseze şi asta ne dă de gândit.
Rep: Aţi început căutările, sunt jucătoare tinere de perspectivă în ţară?
M.C: Sunt, dar asta-i singura problemă, toată lumea acum gândeşte şi datorită crizei care a fost şi care încă nu a trecut, toată lumea se gândeşte la bani şi mai puţin la sport. Dar încercăm prin cunoştinţe şi prietenii, am foarte mulţi prieteni la echipe de juniori, să aducem ce putem şi să creştem în continuare pentru că ăsta o să fie viitorul.
Rep: Va fi o muncă grea în această vară?
M.C: Sigur că da, orice muncă, în orice domeniu, este o muncă grea, dar dacă pui suflet şi ai iniţiativă poţi să reuşeşti.
Rep: Cu ce jucătoare aţi plecat la drum şi care ar fi, în mare, programul de pregătire din această vară?
M.C: Nu avem decât 6 jucătoare momentan, nu este nici bine dar nu este nici rău. Sunt echipe care au câte două sau 4 jucătoare. Mai încercăm acuma până la începerea startului pregătirilor să mai aducem 4 sau 5 jucătoare, dintre care două, trei să fie de perspectivă. Pe 7 iulie ne reunim cu tot ce am transferat până acum, urmând să continuăm până la sfârşitul lunii iulie, o vacanţă de o săptămână şi revenim la muncă până anul viitor.
Rep: Sunteţi vechi în voleiului românesc, cum aţi aprecia ultima ediţie de campionat, şi prin prisma crizei financiare şi prin numărul mare de jucătoare străine care activează la noi?
M.C: Datorită faptului că am fost la Dinamo a însemnat mult sau puţin, nu ştiu, lumea cunoscătoare poate să tragă concluziile. Dar nu se mai poate aşa cu salarii exorbitante şi cu jucătoare, nu vreau să spun, non valori, dar nu fac acei bani care se dau.
Rep: În acest sens, voleiul feminin a crescut sau a scăzut în valoare?
M.C: Federaţia a luat o măsură de precauţie, mai bine mai târziu decât niciodată, de la anul să se joace doar cu 2 străini şi o să încercăm să jucăm, chiar dacă nivelul o să scadă în primii 2 ani, o să ne creştem românce şi o să ne fie bine.
Rep: Au început să apară rezultatele şi la nivel de echipe naţionale, atât băieţii la juniori cât şi fetele la seniori, s-au calificat la Campionate Europene. Spun ceva aceste performanţe?
M.C: Sigur, spun faptul că se munceşte, chiar dacă lipsesc unele probleme. Se munceşte cu inimă şi suntem fericiţi. Vreau să felicit cele două echipe pentru rezultatele obţinute şi să le urez succes la Campioantul European.
Rep: Care este cea mai mare dorinţă odată cu revenirea la Unic, şi cu acest nou proiect?
M.C: Mi-aş dori în primul rând să prindem o cupă europeană. Sunt obişnuit şi prin felul meu de a fi să nu fiu „loser”. De aia încercăm să facem o echipă competitivă şi să ne batem la un loc acolo unde i-a fost locul mereu Unicului, chiar dacă a trecut şi el prin momente mai puţin fericite şi datorită lipsei banilor şi datorită accidentărilor şi problemelor de efectiv. Sperăm ca începând de anul acesta, în 3 ani de zile, iar să se vorbească de Unic, favorită la titlu.