Revoluţionarii din Roman încă se plâng de comunism

 

Romaşcanilor nu prea le place ce le-a adus Revoluţia, nici chiar foştilor luptători sau politicienii, adunaţi pe 22 decembrie, de la ora 10, la un ceremonial cu slujbă religioasă şi depunere de coroane de flori, la monumentul eroilor din Cimitirul Eternitatea. La marcarea celor 24 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 au fost prezenţi reprezentanţi ai municipalităţii, ai partidelor politice şi ai armatei, precum şi câţiva posesori de carnet de revoluţionar, în total mai puţin de 50 de persoane.

„ Am făcut Revoluţia ca să ne rămână tot în ţara asta, şi economie, şi politică, şi drepturi, şi libertate, am făcut-o ca să dăm comunismul jos, am luptat pentru libertatea copiilor noştri. Dumnezeu să-i ierte pe cei ce au avut curajul de a se opune armelor ce au ucis mişeleşte tinerii din prima linie. Eu cred că jertfa eroilor revoluţiei nu a fost în zadar, drepturile câştigate sunt dovada acestei jertfe şi, chiar dacă unii conducători au decepţionat suntem într-o epocă în care naţiunea română se poate afirma cu mai multă determinare şi unitate în jurul celor care vor într-adevăr să facă fapte bune. Mai mult ca niciodată avem nevoie ca tinerii, copii noştri, să fie sprijiniţi în a fi patrioţi spre a face ca această naţiune să-şi câştige respectul. Trebuie să ne implicăm din ce în ce mai mult pentru ca sacrificiul lor să nu fi fost în van“, a declarat Laurenţiu Dan Leoreanu edilul şef al Romanului.

În municipiu sunt 20 de posesori de carnet de revoluţionar, dintre care 12 au luptat împotriva sistemului  la Roman, iar restul au fost răniţi în ţară, majoritatea în Bucureşti. Nici politicienii nu cred că am realizat mare brânză în aceşti ani de libertate, democraţia instalată fiind mai mult de paradă. „În aceşti 24 de ani de la Revoluţia din 1989, în România au fost mari schimbări, cu reavoinţă putem spune că n-au fost schimbări. Au fost schimbări majore, însă aceste schimbări au fost preponderent de suprafaţă. Comunismul sau neocomunismul cum îl numesc unii, încă mai există printre noi, la nivelul mentalităţilor şi chiar în economie“, a declarat un participant la evenimentul din Cimitirul Eternitatea la mormântul eroului Fănel Ciupitu. Crucea de marmură cu numele eroului romaşcan mort în decembrie 1989 şi adevăratul steag al României Revoluţionare cu stema decupată au fost singurele simboluri încă vii ale adevăratei lupte dusă în urmă cu 24 de ani pentru scoaterea populaţiei îndobitocite de propaganda comunistă de sub jugul năpârcii ucigaşe instalate la conducerea acestei ţări de tancurile sovietice.

Dan VASILIU