Ritmurile vremurilor noastre nu pot altera tradiția, însă o supun, cu siguranță, provocărilor. Pentru o publicație de orientare culturală, aceste provocări înseamnă, înainte de toate, noi încercări intelectuale. Aflată foarte aproape de a împlini, pe 15 martie, 139 de ani de la apariție, revista de cultură contemporană „Timpul” face necesară reverență față de copleșitoarea sa tradiție, se ancorează în prezent și se pregătește pentru viitor. Editată la Iași de către Asociația Revistei „Timpul” și susținută de Grupul Editorial Adenium, publicația se revendică, în aceeași măsură, de la spiritul istoric al cotidianului apărut în 1876 ca „ziar politic, economic, industrial și cultural” (inițial organ al Partidului Conservator și avându-l, din 1877, redactor, iar apoi prim-redactor pe Mihai Eminescu) și de la spațiul cultural al României contemporane, în care se regăsește ca o platformă a dialogului bazat pe argumente.
Povestea „Timpului” din ianuarie 2015 începe cu paginile de actualitate, în care veți regăsi un reportaj ce redă atmosfera celei mai recente întâlniri din cadrul Salonului de Literatură Junimea, reunit la Casa Pogor din Iași, o prezentare a concursului de debut pentru proză, poezie și literatură pentru copii organizat de Editura Adenium, precum și o relatare despre ceea ce s-a întâmplat la „Zilele Eminescu” de la Botoșani. Paginile „Polis”, care vizează analiza fenomenului politic și sunt coordonate de politologul ieșean Sorin Bocancea, au ca temă „Președintele la început de mandat” și reunesc opiniile semnate de Liviu Iolu, Liviu Mihaiu, George Onofrei, Cristian Pătrășconiu și Dorel Șandor. Urmează paginile de anchetă literară, coordonate de scritorul sibian Radu Vancu și dedicate editării unei antologii ce cuprinde poeme extrase din opera poetului Iustin Panța, apărută la Casa de Editură Max Blecher cu ocazia semicentanarului acestuia. Cronicile sunt semnate de criticii literari ai „Timpului”, Andrei C. Șerban și Ioan Șerbu, iar la întrebările lui Radu Vancu răspund scriitorii Claudiu Komartin, Dan Coman și Marin Mălaicu-Hondrari. Fiind singura revistă de cultură din România care tratează în mod sistematic subiecte de filosofie, în paginile dedicate acestui segment cultural, coordonate de filosoful George Bondor, este pusă în discuție „Filosofia ca mod de viață”, problema fiind tratată de Petru Bejan, Ioan-Alexandru Grădinaru, Ciprian Jeler și Ruxandra Stoia. În descendență sunt paginile de literatură, în care se regăsesc, pe de o parte, o analiză introspectivă cu privire la experiența de angajat al unei corporații multinaționale, experiență tratată literar-antropologic de către Irina Achim și, pe de altă parte, rubrica susținută de cunoscutul poet Emil Brumaru, însoțită de poemele semnate de Diana Manole. Un interviu tulburător, realizat de către Andrei Giurgia, îl aduce în prim-plan, apoi, pe actorul Dionisie Vitcu, care declară că „cel mai frumos lucru este că m-am născut în România Mare”. Vin apoi în forță paginile de cronici, de la cele literare (Claudiu Komartin despre poezia lui Lucian Vasilescu, iar Radu Diaconu despre romanul „Uranus Park”, semnat de M. Duțescu), trecând prin cronica de arte despre vernisajul Zamfirei Bîrzu, semnată de Maria Bilașevschi, și prin cea de arhitectură, redată sub semnătura lui Dragoș Dascălu, până la cea de film, aparținându-i lui Angelo Mitchievici (care tratează filmul „The Search”, 2014, al lui Michel Haznavicius) și cea de teatru, în care Dana Țabrea are în vedere spectacolul „Girafe. Bizoni”, regizat de Radu Afrim pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. În pagina de „Opinii”, criticul literar și intelectualul public Daniel Cristea-Enache ia poziție față de atacul fundamentalist la adresa redacției revistei „Charlie Hebdo”, iar Roxana Patraș ne introduce în atmosfera barocă a Palatului Sturdza de la Miclăușeni.
Avem, așa cum e și firesc, interpretări autorizate cu privire la ceea ce se întâmplă în spațiul internațional: politologul Lucian Dîrdală ne readuce aminte ce înseamnă „acasă, în Occident”, în vreme ce, de la Paris, Bogdan Călinescu îndreaptă reflectorul spre „Franța, libertatea și extremismul islamic”. O rubrică de lingvistică realizată cu bună și rafinată știință de profesorul Stelian Dumistrăcel pune în lumină, și în această ediție, semnificația unor cuvinte ce ne îmbogățesc limba, precum „învestitura” și „veșmintele”, autorul discutând despre variatele lor sensuri ascunse, în vreme ce, la aceeași pagină, psihologul Lavinia Pruteanu ne introduce în secretele înțelegerii psihanalitice a artei. Rememorăm, mai departe, „cotidianul comunist”, prin articolul istoricului Mioara Anton, care readuce în atenția publicului modul în care, în anii dictaturii, oficiosul „Scînteia” a tratat sinuciderea nomenclaturistului Chivu Stoica, după care trecem sub vraja corespondentului nostru de la Exeter, Teodora Manea, și a poveștii sale despre cum se îmbină vocația filosofică și noile cuceriri ale new-media.
Este, deci, de citit, fără să mai punem la socoteală excelentul supliment de 8 pagini realizat de tinerii jurnaliști și al cărui subiect este Gala „Oamenii Timpului”, un eveniment de excepție desfășurat la finele lui 2014 și care promite să ajungă, în 2015, la anvergura întregii Moldove istorice.
Prof.univ.dr. Daniel Șandru