Fermierii acuză, senatorul Bumbu confirmă:
*”Pe o linie de finanțare, din proiectele aprobate, 70 la sută erau pe consultanța unei singure firme, de la Iași. Nu e evident?”, spune senatorul UNPR-ist
Rețelele de interese dintre funcționarii care aprobă finanțarea nerambursabilă a unor proiecte și firmele de consultanță nu ocolesc nici agricultura românească și, evident, nici Neamțul. O spune în deplină cunoștință de cauză senatorul Liviu Bumbu (membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții), om care, până să ajungă în Parlamentul României, a lucrat și ca inginer agronom și ca manager al unor importante instituții agricole de stat.
”Bineînțeles că sunt astfel de rețele. O spun cu responsabilitate. Majoritatea sesizărilor pe care mi le fac micii fermieri din Neamț – și în audiențe, și în întâlniri informale, și la telefon – se referă la astfel de probleme. Chiar monitorizez situația și în curând voi întocmi și o statistică. Dar ca să vedeți că aceste nemulțumiri ale oamenilor sunt întemeiate, pot să vă spun deja o constatare: pe o linie de finanțare, din proiectele aprobate, 70 la sută erau pe consultanța unei singure firme, o societate de la Iași. Nu e evident? Ce dovadă mai bună că oamenii au dreptate când vorbesc despre astfel de practici ar mai trebui?”, întreabă retoric senatorul Bumbu.
Legenda contemporană (susținută inclusiv cu contestații sau plângeri depuse la instituțiile statului) prezintă, în sinteză, astfel funcționarea acestor rețele: merge omul să se intereseze sau să depună un proiect și, din start, funcționarul sau șefulețul de la instituția care filtrează ce e eligibil sau nu îi dă de înțeles sau îi spune verde-n față că-i poate recomanda „o firmă bună de consultanță”. Și consultantul respective e „bun” și pentru că știe meserie dar și pentru că știe să deschidă uși. Și se bate apropoul la oameni importanți în pixul cărora stă decizia finală. Ai ales consultantul care trebuie – ți se dă de înțeles (și uneori așa se întâmplă, alteori e țeapă) că șansele de avizare ale proiectului cresc exponențial. Nu ai făcut alegerea corectă? Când ajungi cu dosarul îți e trântit ca un deșeu, onor funcționarul găsește repede o virgulă pusă aiurea și-ți spune peste umăr “Dar ce, eu sunt consultant să te învăț?”. Urmează ”vizitele în teren” (un fel de inspecții) unde, la fel, dacă ai fost neinspirat când ai ales consultantul pe care l-ai plătit (că e vorba de bani și nu puțini), poți avea surprinderea să vezi că ești tratat apriori ca un infractor care vrea să pună mâna pe fonduri europene.
Inspecțiile și rapoartele tendențioase sunt cazuri care riscă să devină fenomen, din ceea ce spun cei pățiți. „Da, sunt multe nemulțumiri ale micilor fermieri cu privire la felul în care sunt tratați de către unii funcționari. În cazurile unde am verificat și unde aceste reclamații s-au confirmat a fost vorba – ca să fiu elegant – fie despre faptul că unii angajați se aflau pe funcții nepotrivite, fie – din păcate, am întâlnit și astfel de cazuri – efectiv răspunsul era grevat de chestiuni personale. Da, de răzbunări personale, că și-a adus aminte el, funcționarul, cum cetățeanul din fața lui, în urmă cu ceva timp l-a reclamat verbal sau în scris sau și-a exprimat o altă nemulțumire sau un punct de vedere care nu a fost uitat. Astfel de practici nu sunt generale dar sunt. Și, tot ca să fim sinceri, nu sunt puține”, spune în cunoștință de cauză senatorul Liviu Bumbu.
Multe uși pentru micul fermier
Parlamentarul nemțean a ținut să sublinieze că aceste practici nu dau linia esențială a activității instituțiilor agricole. ”Cel mai bun consultant pentru micul fermier era, pe vremuri, Biroul Unic de Consultanță Agricolă. Acum acesta a fost reorganizat în Camera Agricolă care e în subordinea Consiliului Județean. Există în continuare și Direcția Agricolă, și APIA și APDRP-urile. Toate aceste instituții au oameni pregătiți care chiar îl ajută pe micul fermier. Recent s-a semnat și un protocol între Ministerul Agriculturii și Patriarhia Română pentru implicarea Bisericii în informarea agricultorilor. Se fac eforturi și, la fel, e bine că acum, cu descentralizarea, se păstrează până la urmă denumirea de Direcții Agricole, nu se schimbă în Oficii, cum ar fi vrut unii, schimbare care iarăși i-ar fi bulversat pe oameni. Că și o schimbare de denumire, dacă e făcută așa, de aiurea, reușește să poarte oamenii pe drumuri. Mai este și rețeaua națională de dezvoltare agricolă, în care au fost investiți zeci de milioane de euro de la UE, în unele părți funcționează, în altele mai puțin”, mai spune Liviu Bumbu.
Ajutați sau nu de primari
Și primarii au un rol important în sprijinirea informală a agricultorilor locali. Referindu-se la diversele sesiuni de informare, pe diverse tematici (de la subvenții la finanțări pe proiecte), actualul parlamentar a rememorat vremurile (din trecutul recent) în care ca director sau specialist al Direcției Agricole, bătea județul în lung și în lat pentru a-i pune pe fermieri la curent cu informațiile specifice. ”Erau comune unde primarii făceau minimul efort de a-i anunța pe oameni de venirea celor de la Direcție și unde am avut întâlniri și cu 200 de agricultori. Dar au fost și unele în care ne așteptau 2-3 oameni sau nici atât. Un primar a încuiat de dimineață sala și a plecat spunându-le oamenilor că-și pierd timpul cu ăștia de fac ședințe comuniste. La mine, chiar nu era cazul, că familia mea a fost prigonită de comuniști, dar, din păcate, există și administrații locale conduse de astfel de oameni. Sunt primari care înțeleg că de aia i-a ales comunitatea, să facă si proiecte de milioane de euro dar și să-i dea o minimă mână de ajutor și celui care are o fermă mică, chiar de subzistență și sunt și primari care dacă nu e vorba de bani direct pentru primărie, eventual mulți și <azi>, nu numai că nu ajută dar mai și pun bețe în roate”, explică senatorul nemțean fenomenul mecanismului instituții agricole – administrații locale – fermieri.
Pentru acuratețea informației, se cuvine menționat și faptul că specialistul agricol reconvertit (vremelnic, ca în cazul oricărei demnități publice) în parlamentar are cuvinte de laudă pentru actualii șefi din instituțiile agricole din Neamț.
Dar nu e mai bună concluzie pentru ceea ce pătimesc unii fermieri din diverse cauze (inclusiv a rețelelor funcționari – consultanți) – luând în calcul și protocolul Ministerul Agriculturii – Patriarhie decât vorba veche că „până la Dumnezeu de mănâncă sfinții”. Sfinții și sfințișorii care confundă agricultura reală cu jocurile ”farm” de prin facebook…
Daniel VINCA