Regionalizarea sănătăţii, văzută din teritoriu ca o ciumă

* „Când o să apară primul mort se va vedea dacă am fost sau nu importanţi”, a spus dr. Marcoci, director adjunct la DSP Neamţ

* Serviciul de Ambulanţă Neamţ va rămâne fără manager

* „Măsura desfiinţării caselor judeţene de sănătate poate duce la convulsii sociale, la nemulţumirea asiguraţilor şi la întârzierea activităţilor programate”, a spus preşedintele CNAS

Toată lumea se întreabă ce se va întâmpla după ce vor dispărea direcţiile de sănătate publică, serviciile judeţene de ambulanţă şi casele de sănătate din teritoriu, aşa cum sunt ele structurate în prezent. Muritorii de rând nu ştiu dacă vor fi nevoiţi să meargă până la Iaşi pentru o adeverinţă, cine va gestiona situaţia în cazul apariţiei unui focar de infecţie, managerii de unităţi sanitare n-au habar cu cine vor încheia contractele de finanţare la 1 aprilie 2013, iar şefii instituţiilor vizate pentru desfiinţare nu ştiu pe cine să mai creadă, fiind bombardaţi cu informaţii care vizează reduceri drastice de atribuţii şi, implicit, de posturi.

Modificările legislative propuse de ministrul Nicolăescu au fost transpuse într-un proiect de hotărâre de Guvern şi postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. „Am văzut, ca toată lumea, proiectul postat pe site-ul MS dar nu am toate datele pentru a-mi putea exprima o opinie; iar pentru a înţelege mai bine ce înseamnă desfiinţarea caselor de sănătate, mai ales într-o perioadă în care noi ar trebui să ne ocupăm de contractarea serviciilor medicale, am fost convocaţi toţi directorii de case judeţene la Bucureşti, la o întâlnire programată de reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, ne-a declarat dr. Magda Spînoiu, şefa CAS Neamţ.

Dr. Doru Bădescu, preşedintele CNAS, susţine că dizolvarea casei de sănătate este luată în discuţie într-un moment total neprielnic, având în vedere că la data de 1 aprilie 2013 începe perioada de contractare a serviciilor medicale. Conform proiectului legislativ, programele naţionale de sănătate care până acum au fost elaborate şi derulate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei Naţionale de Sănătate, vor fi elaborare şi derulate numai de Ministerul Sănătăţii. Rămâne de văzut pe ce filieră vor fi finanţate spitalele , serviciile medicale în general, în condiţiile în care casele de sănătate vor fi reorganizate.

Lilian Gavril, preşedintele sindicatului BNS, filiala Neamţ, a cerut demisia ministrului Sănătăţii imediat după ce „acesta a făcut anunţul iresponsabil prin care a anunţat desfiinţarea caselor de sănătate şi a direcţiilor de sănătate, ca şi cum funcţionarea celor două instituţii nu se justifică”, însă după ce Nicolăescu a ieşit din nou „la rampă” şi a explicat că vor fi măsuri de reorganizare şi restrucutrare, nu de anihilare, a făcut un pas înapoi. „Luni, 18 martie, vom avea o întâlnire la nivel naţional, la Casa Naţională de Sănătate, în cadrul căreia vom discuta pe proiect, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, vom vedea dacă se justifică ceea ce a propus ministrul Nicolăescu. Pentru că nu e vorba de cele câteva mii de salariaţi care ar putea rămâne fără loc de muncă, întrucât fiecare are o calificare, are o specializare, şi îşi va găsi un serviciu. Aici se pune problema cât de benefică este reorganizarea sistemului pentru beneficiari, pentru asiguraţi”, a subliniat Lilian Gavril.

* „Este absurd, în proiect nu se regăseşte nici o structură de sănătate publică”, a declarat dr. Marcoci, director adjunct al DSP Neamţ

Potrivit proiectului de act normativ, în subordinea Ministerului Sănătăţii vor funcţiona 8 autorităţi regionale de sănătate publică, 8 servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, Agenţia Naţională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale şi Achiziţii Centralizate şi alte instituţii publice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului. Astfel, ca urmare a reorganizării unor componente din sistemul de sănătate apare necesitatea modificări organigramei, a structurilor din cadrul MS şi a listei cu unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în subordonarea Ministerului Sănătăţii.

„Dacă ar fi să ne luăm strict după prevederile proiectului legislativ, un singur angajat al DSP Neamţ ar urma să fie preluat de Consiliul Judeţean, respectiv salariatul de la Biroul de avize şi autorizaţii; deci, nici vorbă de 35% din personal, ca să nu mai vorbim de faptul că lipsesc detaliile privind derularea programelor de sănătate publică, gestionarea situaţiilor în care apar focare de boală, că doar n-or să vină cei de la centru să facă anchete, imunizări, supraveghere. Abia când o să apară primul mort se va vedea dacă am fost sau nu importanţi. Luni, 18 martie 2013, vom depune la Consiliul Judeţean şi la Prefectura Neamţ un memoriu prin care vom arăta activitatea derulată în 2012, cum ne-am dovedit utilitatea în teritoriu şi în care vom explica foarte clar de ce direcţiile de sănătate nu trebuie desfiinţate”, ne-a declarat dr. Daniela Marcoci, director adjunct al DSP Neamţ.

* Serviciul de Ambulanţă Neamţ va fi condus doar de un medic şef

Proiectul de act normativ prevede şi reorganizarea serviciilor de ambulanţă prin regionalizare. Practic, vor fi 8 servicii de ambulanţă regionale, cărora li se vor subordona unităţile teritoriale rămase fără personalitate juridică. Mai exact, la nivel de judeţ Salvarea va fi condusă de un medic şef, va avea un asistent şef şi un cadru responsabil de serviciul tehnic. Dr. Letiţia Damoc, managerul Serviciului judeţean de Ambulanţă Neamţ, a preferat ca, deocamdată, să se abţină de la comentarii, considerând că este mai înţelept să aştepte forma finală a hotărârii de Guvern prin care vor fi date directivele de funcţionare a sistemului de urgenţă în prespital.

* Sindicatele reacţionează

Astăzi, reprezentanţii sindicatelor au o primă întâlnire cu ministrul Eugen Nicolăescu în contextul anunțatei reforme din sănătate. Apărarea interesului salariaților este pe primul loc în viziunea sindicaliştilor Solidaritatea: „Luând act de proiectul de modificare a Legii 95/2006 înaintat spre analiză de Ministerul Sănătății și de dezbaterile publice pe tema acestuia, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România comunică faptul că poziția noastră rămâne una de apărare a intereselor salariaților, care trebuie să beneficieze de protecție în contextul oricărui tip de reformă. În negocierile noastre anterioare cu Ministerul Sănătății, în care au fost tatonate și astfel de variante, nu a fost vorba nici un moment vorba de circa 4000 de disponibilizați, ci de transferul unei bune părți din salariați la noile structuri ce vor fi create și de reducerea unui număr de posturi, dublat de transferul acestor posturi la spitale, respectiv de redistribuirea marii majorități a salariaților. Estimările comune se situează la un procent situat între 5% și maxim 10% de salariați care nu se vor putea încadra în situația de a fi preluați de unitățile sanitare și pentru care ar trebui să găsim alte  soluții. Înainte însă de-a ajunge la o astfel de situație vom analiza oportunitatea proiectului de modificări legislative, inclusiv din perspectiva legislației U.E. în domeniu și a impactului acestuia asupra sănătății publice. Abia în situația în care argumentele Ministerului Sănătății vor fi fundamentate și există decizia Guvernului și a majorității aflate la putere de a proceda la modificarea Constituției în sensul organizării teritoriale pe criterii regionale vom trece la analiza alternativelor, rămânând a fi luate în considerare toate variantele de acțiune. Într-o astfel de situație considerăm că reforma DSP-urilor trebuie să se facă după o procedură riguroasă, care să  combine protecția salariaților care lucrează în aceste unități cu acoperirea unei părți din deficitul de personal existent în spitalele din țară. Astfel, salariații care nu vor putea fi preluați în noile structuri trebuie să fie integrați în unitățile sanitare, în funcție de specializarea acestora. Pentru salariații care nu pot fi integrați datorită specializărilor pe care le au propunem un plan de măsuri centrat pe completarea competențelor, care poate asigura integrarea lor în spitale. În cazurile excepționale, acolo unde nici una din soluțiile anterioare nu asigură protecția salariaților (situații care sperăm să fie foarte puține; poate chiar niciuna) solicităm aplicarea unui plan de disponibilizare, care să includă salariile compensatorii”, se arată în comunicatul Solidaritatea.