* „Când o să apară primul mort se va vedea dacă am fost sau nu importanţi”, a spus dr. Marcoci, director adjunct la DSP Neamţ
* Serviciul de Ambulanţă Neamţ va rămâne fără manager
* „Măsura desfiinţării caselor judeţene de sănătate poate duce la convulsii sociale, la nemulţumirea asiguraţilor şi la întârzierea activităţilor programate”, a spus preşedintele CNAS
Toată lumea se întreabă ce se va întâmpla după ce vor dispărea direcţiile de sănătate publică, serviciile judeţene de ambulanţă şi casele de sănătate din teritoriu, aşa cum sunt ele structurate în prezent. Muritorii de rând nu ştiu dacă vor fi nevoiţi să meargă până la Iaşi pentru o adeverinţă, cine va gestiona situaţia în cazul apariţiei unui focar de infecţie, managerii de unităţi sanitare n-au habar cu cine vor încheia contractele de finanţare la 1 aprilie 2013, iar şefii instituţiilor vizate pentru desfiinţare nu ştiu pe cine să mai creadă, fiind bombardaţi cu informaţii care vizează reduceri drastice de atribuţii şi, implicit, de posturi.
Modificările legislative propuse de ministrul Nicolăescu au fost transpuse într-un proiect de hotărâre de Guvern şi postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. „Am văzut, ca toată lumea, proiectul postat pe site-ul MS dar nu am toate datele pentru a-mi putea exprima o opinie; iar pentru a înţelege mai bine ce înseamnă desfiinţarea caselor de sănătate, mai ales într-o perioadă în care noi ar trebui să ne ocupăm de contractarea serviciilor medicale, am fost convocaţi toţi directorii de case judeţene la Bucureşti, la o întâlnire programată de reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, ne-a declarat dr. Magda Spînoiu, şefa CAS Neamţ.
Dr. Doru Bădescu, preşedintele CNAS, susţine că dizolvarea casei de sănătate este luată în discuţie într-un moment total neprielnic, având în vedere că la data de 1 aprilie 2013 începe perioada de contractare a serviciilor medicale. Conform proiectului legislativ, programele naţionale de sănătate care până acum au fost elaborate şi derulate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei Naţionale de Sănătate, vor fi elaborare şi derulate numai de Ministerul Sănătăţii. Rămâne de văzut pe ce filieră vor fi finanţate spitalele , serviciile medicale în general, în condiţiile în care casele de sănătate vor fi reorganizate.
Lilian Gavril, preşedintele sindicatului BNS, filiala Neamţ, a cerut demisia ministrului Sănătăţii imediat după ce „acesta a făcut anunţul iresponsabil prin care a anunţat desfiinţarea caselor de sănătate şi a direcţiilor de sănătate, ca şi cum funcţionarea celor două instituţii nu se justifică”, însă după ce Nicolăescu a ieşit din nou „la rampă” şi a explicat că vor fi măsuri de reorganizare şi restrucutrare, nu de anihilare, a făcut un pas înapoi. „Luni, 18 martie, vom avea o întâlnire la nivel naţional, la Casa Naţională de Sănătate, în cadrul căreia vom discuta pe proiect, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, vom vedea dacă se justifică ceea ce a propus ministrul Nicolăescu. Pentru că nu e vorba de cele câteva mii de salariaţi care ar putea rămâne fără loc de muncă, întrucât fiecare are o calificare, are o specializare, şi îşi va găsi un serviciu. Aici se pune problema cât de benefică este reorganizarea sistemului pentru beneficiari, pentru asiguraţi”, a subliniat Lilian Gavril.
* „Este absurd, în proiect nu se regăseşte nici o structură de sănătate publică”, a declarat dr. Marcoci, director adjunct al DSP Neamţ
Potrivit proiectului de act normativ, în subordinea Ministerului Sănătăţii vor funcţiona 8 autorităţi regionale de sănătate publică, 8 servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, Agenţia Naţională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale şi Achiziţii Centralizate şi alte instituţii publice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului. Astfel, ca urmare a reorganizării unor componente din sistemul de sănătate apare necesitatea modificări organigramei, a structurilor din cadrul MS şi a listei cu unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în subordonarea Ministerului Sănătăţii.
„Dacă ar fi să ne luăm strict după prevederile proiectului legislativ, un singur angajat al DSP Neamţ ar urma să fie preluat de Consiliul Judeţean, respectiv salariatul de la Biroul de avize şi autorizaţii; deci, nici vorbă de 35% din personal, ca să nu mai vorbim de faptul că lipsesc detaliile privind derularea programelor de sănătate publică, gestionarea situaţiilor în care apar focare de boală, că doar n-or să vină cei de la centru să facă anchete, imunizări, supraveghere. Abia când o să apară primul mort se va vedea dacă am fost sau nu importanţi. Luni, 18 martie 2013, vom depune la Consiliul Judeţean şi la Prefectura Neamţ un memoriu prin care vom arăta activitatea derulată în 2012, cum ne-am dovedit utilitatea în teritoriu şi în care vom explica foarte clar de ce direcţiile de sănătate nu trebuie desfiinţate”, ne-a declarat dr. Daniela Marcoci, director adjunct al DSP Neamţ.
* Serviciul de Ambulanţă Neamţ va fi condus doar de un medic şef
Proiectul de act normativ prevede şi reorganizarea serviciilor de ambulanţă prin regionalizare. Practic, vor fi 8 servicii de ambulanţă regionale, cărora li se vor subordona unităţile teritoriale rămase fără personalitate juridică. Mai exact, la nivel de judeţ Salvarea va fi condusă de un medic şef, va avea un asistent şef şi un cadru responsabil de serviciul tehnic. Dr. Letiţia Damoc, managerul Serviciului judeţean de Ambulanţă Neamţ, a preferat ca, deocamdată, să se abţină de la comentarii, considerând că este mai înţelept să aştepte forma finală a hotărârii de Guvern prin care vor fi date directivele de funcţionare a sistemului de urgenţă în prespital.
* Sindicatele reacţionează
Astăzi, reprezentanţii sindicatelor au o primă întâlnire cu ministrul Eugen Nicolăescu în contextul anunțatei reforme din sănătate. Apărarea interesului salariaților este pe primul loc în viziunea sindicaliştilor Solidaritatea: „Luând act de proiectul de modificare a Legii 95/2006 înaintat spre analiză de Ministerul Sănătății și de dezbaterile publice pe tema acestuia, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România comunică faptul că poziția noastră rămâne una de apărare a intereselor salariaților, care trebuie să beneficieze de protecție în contextul oricărui tip de reformă. În negocierile noastre anterioare cu Ministerul Sănătății, în care au fost tatonate și astfel de variante, nu a fost vorba nici un moment vorba de circa 4000 de disponibilizați, ci de transferul unei bune părți din salariați la noile structuri ce vor fi create și de reducerea unui număr de posturi, dublat de transferul acestor posturi la spitale, respectiv de redistribuirea marii majorități a salariaților. Estimările comune se situează la un procent situat între 5% și maxim 10% de salariați care nu se vor putea încadra în situația de a fi preluați de unitățile sanitare și pentru care ar trebui să găsim alte soluții. Înainte însă de-a ajunge la o astfel de situație vom analiza oportunitatea proiectului de modificări legislative, inclusiv din perspectiva legislației U.E. în domeniu și a impactului acestuia asupra sănătății publice. Abia în situația în care argumentele Ministerului Sănătății vor fi fundamentate și există decizia Guvernului și a majorității aflate la putere de a proceda la modificarea Constituției în sensul organizării teritoriale pe criterii regionale vom trece la analiza alternativelor, rămânând a fi luate în considerare toate variantele de acțiune. Într-o astfel de situație considerăm că reforma DSP-urilor trebuie să se facă după o procedură riguroasă, care să combine protecția salariaților care lucrează în aceste unități cu acoperirea unei părți din deficitul de personal existent în spitalele din țară. Astfel, salariații care nu vor putea fi preluați în noile structuri trebuie să fie integrați în unitățile sanitare, în funcție de specializarea acestora. Pentru salariații care nu pot fi integrați datorită specializărilor pe care le au propunem un plan de măsuri centrat pe completarea competențelor, care poate asigura integrarea lor în spitale. În cazurile excepționale, acolo unde nici una din soluțiile anterioare nu asigură protecția salariaților (situații care sperăm să fie foarte puține; poate chiar niciuna) solicităm aplicarea unui plan de disponibilizare, care să includă salariile compensatorii”, se arată în comunicatul Solidaritatea.
Doctorii la munca nu la semnat adeverinte!!!
Hai ca esti prost mai costica, p… mica! Tu si cu tovarasa Ceausescu.
COSTICA nu este prost ci mare tampit si incult.cred ca esti somer,sau astepti venit minim garantat ,,ajutor social acestea nu muncesc.asteapta de la stat.nu ai carte nici-un sfert cat au medicii.
Medicii sunt asteptati in spitale, cabinete.
Actualul sistem de asigurări sociale de sănătate din România, sistem public, este bazat pe principiile solidarităţii şi subsidiarităţii.
Deşi Ministerul Sănătăţii critică modul de funcţionare al acestui sistem social, la această dată nu există nici un plan de reorganizare a sistemului sanitar din România.
Din luna ianuarie 2012 se urmăreşte desfiinţarea sistemului public de asigurări sociale de sănătate şi a întregului sistem sanitar de stat, în scopul maximizării profitului privat din sănătate.
În urma încerăcrii insitente şi nereuşite de implementare a acestor măsuri prin proiectul noi legi a sănătăţii, proiect care a fost criticat vehement de toate vocile autorizate în domeniu din ţară, în perspectiva unei regionalizări, care este posibilă la această dată doar la nivel teoretic, în absenţşa oricăror măsuri coerente de politici publice de sănătate, Ministerul Sănătăţii urmăreşte discreditarea sistemului public de asigurări sociale de sănătate, pe motiv că nu sunt bani.
Măsurile de discreditare a sistemului public de asigurări sociale de sănătate sunt concretizate prin următoarele acţiuni:
1. Subordonarea CNAS faţă de Ministerul Sănătăţii. În acest fel, CNAS a pierdut autoritatea faţă de modul de control a fondurilor dijn cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi majoritatea prerogativelor de control în domeniu.
2. Trecerea la bugetul de stat (reprezentat de ANAF) a tuturor sumelor plătite de asiguraţi pemntru fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. La această dată nu mai există nici un control cert asupra sumelor încasate.
ANAF nu poate rezolva problemele sistemului sanitar, iar din această cauză oamenii sunt purtaţi pe drumuri pentru reliefarea şi evidenţierea sumelor încasate la fond.
Aceasta este cauza cozilor de la sediile caselor judeţene şi a nemulţumirii crescânde a populaţiei faţă de sistemul existent.
3. Discreditarea sistematică a sistemului sanitar de stat, fără ca sistemul privat să fie o alternativă viabilă în condiţiile socio – economice existente la această dată în România, una din cele mai sărace ţări din Europa.
Nemulţumirile punctuale ale diverselor asociaţii de pacienţi cronici (care nu sutn cunoscute de marea masă a populaţiei) sunt speculate cu insistenţă.
4. Sistemul privat de sănătate se dezvoltă haotic, fără să se verifice sursele de finanţare, dând astfel posbilitatea spălării banilor negri. Investiţiile de milioane de euro apărute peste noapte sunt albite prin decontările făcute de casele teritoriale.
Măsura desfiinţării caselor de asigurări sociale de sănătate şi a DSP-urilor este justificată doar prin nemulţumirea crescândă a populaţiei faţă de sistemul public, nemulţumire creată artificial; acesta este pasul decisiv spre desfiinţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, sistem de stat, şi a oricărei implicări a controlului statului în domeniul sănătăţii, în condiţiile în care marea masă a populaţiei este prea săracă ca să se bazeze pe sietemul privat, al cărui unic scop este profitul.
După măsura desfiinţării spitaleoor, care a dus la rezultatele dezastruoase cunoscute, noile măsuri vor avea efecte catastrofale, transformând Românai într-un Auschiwitz cu 20 de milioane de condamnaţi.
Îşi asumă Ministrul sănătăţii, reprezentantul unui guvern SOCIAL, răspunderea în situanţia izbucnirii unor explozii sociale fără precedent ?
Cum îşi poate cineva închipui că se va economisi ceva prin acest Proiect al Ministerului Sănătăţii atâta timp cât acesta nu se prevede o reducere substanţială de personal la minister şi deasemenea atâta timp cât prin acest proiect este prevăzută înfiinţarea a două mari Agenţii, ceea ce presupune două structuri mari cu personalitate juridică. Aşadar, domnule ministru, d-ta propui distrugerea actualului sistem şi fiinţarea unuia mai mai mare, mai stufos….
Deci unde este economisirea de care vorbeşti ???!!!