Editura Libris Editorial a lansat, recent, volumul de publicistică istorico-literară „Recurs la Unire – Centenarul Marii Uniri”, semnat de Maria Filipoiu, volum închinat Centenarului Unirii şi memoriei patriotice a celor care au luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Umbrit de frământări sociale şi lupte politice, evenimentul împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire a trecut fără a fi marcat aşa cum s-ar fi cuvenit. Este şi concluzia autoarei, exprimată în rânduri pline de durere şi amărăciune: „La un veac de la Marea Unire, în anul 2018 este sărbătorit centenarul marelui eveniment, într-o Românie a frământărilor politice și sociale, cu români dezbinați de partizanatul politic în manifestări de stradă, ce abat subiectul interesului național – aniversarea a „100 de ani România”, cu Moldova ruptă în două și despărțită de Râul Prut în Moldova României și Moldova Basarabiei – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, denumire atribuită de Rusia stalinistă în anul 1940, printr-un tratat politic – Ultimatumul, ce prevedea renunțarea la implicarea armată pe teritoriul României, în urma acordului de cedare teritorială, negociat în acest sens.” O altă concluzie tristă a autoarei se referă la pierderea specificului naţional, la trecerea în uitare a eroilor care s-au jertfit pentru ţară, la dispariţia chipului luptătorului român, răzvrătit pentru dreptate şi libertate. „De când cenușa istoriei s-a așternut pe conștiința națională, poporul parcă și-a pierdut busola morală în răzvrătiri partinice. Ecoul cinstirii eroilor jertfiți pentru țară nu se mai aude, de când clopotele care chemau obștea la taina credinței au fost topite și transformate în tunuri de hoardele dominatoare, care au vestit război și moarte până au îmbibat Drapelul României în sânge. Cotropitorii au ucis chipul luptătorului român, răzvrătit pentru dreptate și libertate, dar nu și spiritul patriotic al neamului din el. Publicarea acestei cărți – file de istorie literară, ca dovadă a patriotismului românesc, reprezintă ecoul recunoștinței pentru eroii neamului, ce poate fi auzit din paginile ei peste vremuri (prin glasul cititorului), cât rămâne aprinsă flacăra spiritului românesc.” Nu în ultimul rând, autoarea sesizează sterilitatea discursurilor publice privitoare la unirea Republicii Moldova cu România, neasumată, în fapt, de niciunul dintre cele două ţări surori. „În anul aniversar – Centenarul Marii Uniri, ideea reunirii Republicii Moldova cu România, deși neasumată de niciunul dintre cele două state, este prezentă în discursuri publice, care se dovedesc sterile fructificării năzuinței popoarelor din ambele țări surori. Sunt român de viță veche și-mi iubesc patriamamă, cu toată ființa mea, până în ultima clipă a vieții. Din dorința reîntregirii patriei în vechile hotare i-am dedicat zeci de poezii în „Recurs la Unire”, cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri, și sinteze istorico-literare, carte în care mi-am lăsat parte din sufletul menit acestei vieți, pentru care îmi doresc același impact emoțional din partea cititorului iubitor de patrie, de tradițiile strămoșilor și de gloria înaintașilor.” Fragment din cartea „Recurs la Unire” „Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români au fost unite în cuprinsul aceluiași stat național – România, ulterior denumit Regatul României. Etapele preliminare au fost Mica Unire din 1959 (a Țării Moldovei cu Țara Românească) și dobândirea independenței (în urma războiului din 1877-1878), pe fondul renașterii naționale a poporului român, pe parcursul secolului al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României – Vechiul Regat, a dus la constituirea României Mari. În cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, convocată la 1 decembrie 1918, de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central, de la Arad, la care au participat 1228 de deputați, s-a votat „Rezoluția de la Alba Iulia”, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român, denumit „Regatul Român Unit – România Mare”.
Irina NASTASIU