*Protejează terenul și sporesc producțiile *Se dau subvenții pentru înființarea lor *Eligibile la plată sunt doar salcia, plopul alb, plopul negru *Pe nedrept, pentru salcâm nu se dau subvenții!
Până acum, suprafața ocupată de perdelele forestiere era exclusă de la plata subvenției agricole. Atenție mare! Subvențiile se acordă numai pentru speciile forestiere pe zona de interes ecologic: salcia, plopul alb, plopul negru. Pe nedrept, salcâmul nu este prins în această listă, valabilă din 2015. De ce salcâmul lipsește din lista speciilor pentru care se alocă subvenții? Explicația o găsim în Regulamentul subvențiilor din 2013, în care se spune clar: „România nu recomandă Comisiei Europene salcâmul deoarece nu este o specie indigena și este invazivă“. De râsul curcilor! Și așa a rămas salcâmul și acum…
Fermierii susțin că perdelele forestiere de salcâm nu reprezintă nici un fel de amenințare asupra diversității biologice. Salcâmul nu se înmulțește prin sămânță. Capacitatea sporită de regenerare pe cale vegetativă a salcâmului din lăstari și drajoni este blocată, pentru ca terenurile din jurul perdelelor forestiere se lucrează, iar terenurile agricole pe care se realizează perdele forestiere de salcâm nu reprezintă o diversitate biologică care ar putea să fie amenințată. Fermierii, pe bună dreptate, se plâng, dar nimeni nu-i aude!
*Producția agricolă crește cu 20%
Rețeaua de perdele forestiere nu trebuie concepută doar prin prisma realizării unei împărțiri a zonelor cu diferite activități economice, agricole, industriale, rezidențiale. Perdelele forestiere locale trebuie conectate la rețeaua națională, pentru a avea un efect pozitiv cât mai mare și asupra terenurilor agricole.
Perdelele forestiere conduc la creșterea producției agricole în câmp cu până la 20%, întrucât reduc evaporația și transpirația plantelor. Cercetările au estimat că ponderea optimă a suprafeței ocupate de perdelele forestiere este între 4-6% din suprafața câmpului agricol. În plus, perdelele forestiere protejează terenul de alunecări, secetă și de vânturile puternice, asigurând un mediu sănătos zonei în care sunt plantate. Ele aduc și un beneficiu economic, atunci când o parte din perdeaua forestieră se taie pentru regenerare. Peste alți ani se taie și cealaltă parte.
În județul Neamț, cele mai vechi perdele forestiere se mențin și acum la SCDA Secuieni, fiind realizate de fostul proprietar al terenului, înainte de comunism. Perdelele forestiere se înființează în fiecare primăvară, în mai multe zone ale județului, pentru protejare împotriva înzăpezirilor ori a alunecărilor de teren, nu și în scop agricol.
*Perdele forestiere realizate cu bani europeni
Mai nou, perdelele forestiere se pot înființa și cu fonduri europene alocate prin PNDR 2014-2010. Cu respectarea condițiilor impuse: materialul săditor să fie însoțit de certificatul de calitate, iar pe respectivul teren să fie făcut cadastru.
În plus, noua Politică Agricolă Comună, în cazul fermelor mai mari de 15 ha, o suprafață de 5% trebuie lăsată nelucrată ori să se înființeze pe ea perdele forestiere. Este o ocazie excelentă pentru ca fermierii să reîntregească sistemul de perdele forestiere, care ajută la creșterea producțiilor agricole, contribuind și la refacerea ecosistemului, deoarece oferă spațiul pentru dezvoltarea păsărilor de pradă care vânează șoarecii și insectele dăunătoare. În ultimii ani, de pe suprafețe însemnate, recoltele au fost distruse de șoareci.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU