Iarna şi-a intrat pe deplin în drepturi. De zile bune, ogoarele sunt acoperite cu zăpadă. Pentru culturile agricole înfiinţate această toamnă -cereale păioase şi rapiţă – zăpada este binevenită, este ca şi o „plapumă” care le fereşte de vremea rece. Din păcate, tot sub această plapumă sunt şi recoltele. Ne referim la cele de porumb şi sfeclă de zahăr. Porumbul a rămas nerecoltat pe o suprafaţă totală de circa 1400 ha, iar sfecla de zahăr pe vreo 140 ha.
Nu mai contează motivele pentru care s-a ajuns aici, ci dacă întreaga recoltă va fi adunată din câmp, de sub stratul de zăpadă. Maricel Tălmăcel, directorul Direcţiei pentru Agricultură Neamţ ne-a spus că nu vor mai rămâne roade pe câmp. E o chestiune de zile: „La sfecla de zahăr se recoltează şi zilele astea. Cu porumbul, problemea e mai complicată, dar nu şi de nerezolvat. Aici va mai dura ceva timp. Trebuie să se creeze condiţii pentru a se putea intra cu combina în lan. Dacă va veni gerul, va dispărea şi umiditatea de partea de resturi vegetale a cocenilor. Atunci se va putea relua recoltatul.”
Ni s-a mai precizat şi faptul că temperatura nu influenţează rădăcina de sfeclă de zahăr. Dacă se recoltează poate aştepta la margine de câmp, până să fie transportată la unitatea de procesare, adică la Agrana Roman.
* Producţia cea mai mare de sfeclă din 1990 încoace
În acest an, în judeţul Neamţ s-a cultivat cu sfeclă de zahăr o suprafaţă totală de 3450 ha, mai mult cu vreo 500 ha comparativ cu anul trecut. Cu siguranţă, sfecla de zahăr va fi recoltată de pe întreaga suprafaţă.
În privinţa producţiilor, fermierii nemţeni au toate motivele să fie foarte mulţumiţi. Asta pentru că producţiile realizate sunt cu mult peste cele estimate. La nivelul judeţului, s-a anticipat o producţie medie de 40,5 tone pe hectar, dar s-a ajuns la cel puţin 47 tone/ha. La societăţile mari, cele care aplică în integralitatea sa agrotehnica modernă, producţiile realizate sunt cu mult mai mari. Aproape dublul mediei. În rândul marilor fermieri, producţiile medii de 60 tone/ha sunt deja o obişnuinţă. Asta pentru că, în această toamnă, s-au obţinut şi producţii de 80 tone pe hectar.
La sfecla de zahăr, anul în curs, spun specialiștii, este cel mai bun din 1989 încoace! Atât în ceea ce privește producția ridicată de sfeclă, cât şi în privinţa randamentului, al conținutul de zahăr din rădăcină. Vorbim de situaţia la nivel naţional. Este un record pentru ultimii 25 de ani. Performanţă valabilă şi pentru agricultorii nemţeni, cultivatori de sfeclă de zahăr.
Un lucru e clar: avem producţie mare, una de foarte bună calitate. Agricultorii spun că în anii secetoși se obține o producție mai mică de sfeclă, dar cu un conținut mai ridicat de zahăr. Și invers în anii ploioși. Aşa o fi! Dar mai intervine un element! Unul esenţial: producția la hectar. Chiar când este mai mic conţinutul de zahăr, dacă obţii producţii mari la hectar, tot scoţi profit.
*La sfeclă, cea mai mare subvenţie: peste 600 lei/ha
Adevărul e că sfecla de zahăr e profitabilă şi datorită cotei de zahăr, care se va menţine până în anul 2017, s-a obţinut această dispensă de la Uniunea Europei. Pentru că din acest an ar fi trebuit să se renunţe la cotă. Iată şi cum îi ajută pe cultivatori de sfeclă cota. Când se hotărăște cota de zahăr pentru toate statele mebre ale Uniunii Europene, se stabilește și un preț minimal de achiziţionare a sfeclei de la cultivatori, nivel în care este inclus şi un profit. Preț care se respectă, la recoltarea sfeclei de zahăr. Desfacerea este asigurată, iar fermierii beneficiază de la unitatea de procesare de mai multe pachete financiare. Plus faptul că subvenţia de la sfecla de zahăr este cea mai mare, de peste 600 lei/ha. Asta pentru că, în afară de subvenţia de bază, se mai acordă una suplimentară de 300 lei/ha. Să vedem cum va fi cu viitoarea recoltă. Pentru că, acum, e mare „forfota” pe piaţa zahărului la nivelul Uniunii Europene!
Tina CONDREA