În această toamnă, seceta pedologică a ridicat serioase probleme fermierilor hotărâţi să semene rapiţă. Dar şi a celorlalte culturi puse atunci sub brazdă. Lipsa umidităţii optime din sol a îngreunat foarte mult efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ. Mai ales a celui destinat însămânţării rapiţei, care este mai „pretenţioasă” cu pământul şi clima. În condiţii de secetă în sol, rapiţa nu răsare. De asta fermierii au fost reticenţi în decizii, pentru că nu aveau siguranţa bunei şi uniformei răsăririi a plantelor. Rapiţa este o cultură cu seminţe mici, ca atare terenul trebuie să fie bine pregătit, bine mărunţit şi afânat. Este nevoie şi de umiditate ca să răsară plantele. De aici toate problemele…
Lipsa apei în stratul superficial al solului a fost cea care i-a ţinut în loc pe fermieri. Până i-a oprit de tot! Adică nu au mai semănat rapiţă! N-au avut încotro, şi au trebuit să se mulţumească doar cu câtă rapiţă, cu greu, au reuşit să pună sub brazdă. La noi în judeţ, când fermierii au „tras obloanele” la semănatul rapiţei, se ajusese la o suprafaţă totală de 6455 ha. Mai puţin cu aproape 2120 hectare faţă de cât s-a semănat toamna trecută.
Semănată fiind în condiţii vitrege, de la Mihai Cojoc, inginer agronom la Direcţia pentru Agricultură Neamţ, aflăm cum arată acum cultura. „Ce să vă zic? Răsărirea este aşa cum este. Avem şi rapiţă răsărită parţial, dar avem şi rapiţă răsărită total. Din păcate, cultura este neuniformă. Faţă de anul trecut, starea de vegetaţie la rapiţă este mai slăbuţă. Ca de altfel la toate culturile semănate în campania agricolă de acum.”
Mai departe, depinde şi cum va evolua vremea. Dar şi de cum va ieşi cultura de rapiţă din iarnă… Acum este bine protejată de stratul gros de zăpadă din câmp.
*Rapiţă puţină, câştiguri mai mici
Pentru că s-a semănat mai puţină rapiţă, cei care au cel mai mult de pierdut sunt fermierii români. Pentru că, în cea mai mare parte, recolta de rapiţă merge la export. Îşi dau seama exact de pagubă, după se se uită în balanţa din vară a acestei culturi. Situaţie din care reiese foarte clar că rapiţa a fost una dintre cele mai profitabile culturi agricole. Sub acest aspect, şi Neamţul stă foarte bine. La noi în judeţ s-a obţinut o producţie medie de 3,3 tone la hectar. Mă refer la firmele mari, cele care aplică tehnologii avansate de cultură. Este aproape aceeaşi producţie ca şi cea din ţările Uniunii Europene. În plan economic, rapiţa rămâne şi în acest an cea mai profitabilă cultură din agricultura românească. Are şi multe avantaje. Fiind prima la recoltare, este şi cea care aduce primii bani în conturile agricultorilor. Resurse financiare absolut necesare pentru reînecperea circitului productiv agricol, în campania agricolă de toamnă. Şi mai e un lucru, deloc de neglijat: încă de la semănat, rapiţa are desfacerea asigurată.
Din păcate, suprafaţa ocupată acum cu rapiţă este mai mică cu vreo 2120 hectare faţă de cât s-a semănat toamna trecută. Fapt ce aduce după sine şi o pierdere financiară însemnată pentru fermierii nemţeni.
Tina CONDREA
