* La fel ca anul trecut, Ion Scripcaru a ameninţat că se aruncă în gol dacă primarul nu-i dă casă
* După mai bine de 3 ore, individul a coborât şi a fost luat de poliţie
Zăpuşeala de ieri după-amiază nu l-a împiedicat pe un pietrean, în vârstă de 33 de ani, să se urce pe blocul semilună de la Orion şi să ameninţe că se aruncă. Asta după ce încă dinainte de orele prânzului s-a tot învârtit în jurul blocului, a mâncat ceva şi a consumat alcool – după cum comentau oamenii adunaţi în faţa blocului. La un moment dat s-a hotărât: a lăsat un bilet în rucsacul pe care-l avea şi a urcat pe bloc.
„Noi l-am văzut că se tot învârtea pe aici, dar am crezut că e unul din muncitorii care fac faţada blocului”, povestea unul din locatari. „Am înţeles că avea un bilet de adio în rucsac, o sticluţă din aia plată, de tărie, ce vreţi, e băut, face doar spectacol”, întărea un alt observator. Ion Scripcaru (33 de ani) a mai făcut un astfel de gest şi în luna mai a anului trecut. Atunci, el s-a urcat pe un bloc cu zece etaje de pe strada 1 Decembrie 1918, tot în cartierul Dărmăneşti, şi şi-a strigat nemulţumirile, în mare aceleaşi ca şi acum: prefectul, primarul şi restul autorităţilor să-i dea o locuinţă. După câteva ore, când a decis să renunţe şi a coborât, a fost amendat cu 200 de lei.
Ieri, scenariul s-a repetat pas cu pas. În jurul orei 15, la puţin timp după ce individul a ajuns sus şi a început să zbiere, au ajuns în zonă două echipaje de poliţie, care au blocat strada Dărmăneşti, precum şi un echipaj SMURD. Nici un vehicul nu a mai trecut pe acolo, troleele fiind întoarse din drum şi restul maşinilor fiind dirijate pe pod. Între timp, numărul curioşilor sporise. „Eu îl cunosc, e Scripcaru de la casa de copii, o fost coleg cu soţul meu şi e năcăjit, săracu’, n-are casă, mai stă pe la câte unu la Speranţa şi s-o săturat, vrea şi el casa lui. E băiat bun, dar are necazuri, zicea că l-o bătut poliţia”, povestea o fostă colegă de la orfelinat.
Doi poliţişti au urcat pe bloc şi au început discuţiile cu tânărul care gesticula şi fuma în acelaşi timp, bălăngănindu-se ameninţător dintr-o parte în alta. Din când în când se uita în jos, cu picioarele atârnate în afară, de parcă ar fi vrut să calculeze în cât timp s-ar fi făcut una cu pământul.
* „Pariu că se aruncă?”
„Arătaţi-i bani, spuneţi-i că-i dăm bani, momiţi-l cu ceva!”, striga de jos un bărbat ce voia să dea impresia că este extrem de bine pus la punct în privinţa metodelor de negociere „Lasă-l, dom’le, că ăsta nu se aruncă!”, îl liniştea altul. „Doamne fereşte, apără şi păzeşte! Nu aşa, omule, toţi suntem în necazuri, şi eu am durerile mele, e păcat să te sinucizi, Dumnezeu te ajută, ăla e omu’ posedat!”, striga, furioasă, trăgând cu foc dintr-o ţigară, lângă gardul bisericii, aproape de un grup de curioşi, o altă tânără crescută la orfelinat.
În jurul orei 17, copiii din zonă s-au adunat şi ei, lângă privitorii de ocazie. „Omul ăsta nu se aruncă!”, a decretat unul dintre băieţi. „A mai fost pe aici, îl ştim, face circ şi atât. Cred că e beat”, a completat, cu acelaşi aer de cunoscător. „Pariu că se aruncă?”, îl provocă un alt puşti.
Mai bine de trei ore au trecut aşa, cu mulţimea de gură-cască ce făcea comentarii, cu maşini întoarse din drum şi şoferi furioşi, cu trecători revoltaţi că pentru un „figurant” trebuie să sufere atâţia alţi oameni, mai ales pe o asemenea căldură. La un moment dat, cu soarele bătându-i în cap, individul s-a înfuriat şi a început să strige cât îl ţineau plămânii: „Să vină primaru’, vreau să vorbesc cu primaru’, nu mă interesează unde-i, nu mă dau jos până nu vine Pinalti!”.
Primarul n-a venit, dar poliţiştii au convins protestatarul să coboare şi l-au dus la sediu, unde – evident – îi vor mai arde o amendă.
Cristina IORDACHE