Responsabilii din MENCS au stabilit că un elev învață prin investigație atunci când se află în fața unei probleme, când studiază cu atenție datele și relațiile cauzale, reușind să găsească cea mai bună soluție, rolul profesorului fiind de facilitator al cunoașterii și de partener al elevilor în învățare.
Prin acest proiect care va fi implementat, în primă față, în 24 de județe, se urmărește formarea în decurs de 5 ani a profesorilor de fizică pentru aplicarea la clasă a noilor metode de abordare a temelor din fizică, incluse în „Ghidul metodologic de predare a fizicii“.
De pe site-ul Ministerului Educației pot fi descărcare documentele-suport menționate în scrisoarea metodică, respectiv nota explicativă a proiectului, referințele bibliografice, o arhivă conținând exemple de proiectare a unităților de învățare pentru teme din clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a și un document conținând resursele web.
La nivelul sistemului educațional din județul Neamț, potrivit inspectorului școlar general Viorel Stan, privitor la disciplina Fizică există unele puncte tari, acestea fiind menționate în Raportul privind Starea învățământului în anul școlar 2015-2016. „Se evidențiază corelarea corespunzătoare a obiectivelor cu strategiile didactice și cu metodele evaluative aplicate; participarea unor cadre didactice de fizică la stagii de formare; angajarea multor școli în derularea proiectelor de parteneriat educațional cu școli europene; metode didactice diversificate, moderne și tradiționale: joc didactic, învățarea asistată de calculator, modelarea, experimentul de laborator; organizarea unor activități de învățare-evaluare diferențiate; dotarea laboratoarelor de fizică cu mijloace didactice; dotarea tuturor colegiilor și liceelor cu o rețea de calculatoare și un server, conectarea acestora la internet; preocuparea conducerilor unităților școlare în dezvoltarea bazei materiale“, se arată în Raportul menționat.
Obiectivele menționate în același material fac referire la îmbunătățirea calității predării-învățării-evaluării; cunoașterea și aplicarea noilor documente de politică educațională, a noilor programe școlare și planuri; stabilirea ofertei curriculare personalizate la nivel instituțional în funcție de nevoile specifice ale școlii și ale comunității; monitorizarea și evaluarea programelor pentru educație pe baza unor indicatori specifici (rată de participare, grad de cuprindere, rată de abandon) și, nu în ultimul rând, analiza strategiilor de evaluare și a concordanței între evaluările elevilor si cerințele curriculumului unității școlare.
Geanina NICORESCU