Gala “Ambasadori Nemţeni” va avea loc în data de 1 decembrie 2017, la Teatrul Tineretului, în organizarea Consiliului Judeţean Neamţ.
Nominalizările sunt:
Valentin Gavril (foto1) Antrenor la ”CS Ceahlăul”, unde consolidează tradiţia sportului nautic, descoperind noi talente olimpice; antrenor emerit de canotaj, profesor la LPS Piatra Neamţ, cetăţean de onoare al municipiului Piatra-Neamţ, iar din 2011 director la ”CS Ceahlaul”.
În perioada de referință:Pentru al cincilea an consecutiv, Valentin Gavril a fost desemnat antrenorul anului la sporturi individuale olimpice, la ”Gala Sportului Nemțean – 2016”. În calitate de director al ”CS Ceahlăul”, Valentin Gavril a ridicat deasupra capului titlul de ”Cel mai bun club sportiv” din județ. Astfel, prof. Valentin Gavril a devenit cel mai premiat antrenor al anului, el păstrându-și titlurile cucerite în ultimii cinci ani și devenind cel mai titrat antrenor din județ.
Gligor Mosor (foto2) Președinte și antrenor al Clubului Sportiv ”Steel Man” din Tîrgu Neamț, care se distinge în galeria cluburilor de profil ca un etalon al muncii, seriozităţii şi rezultatelor sportive în disciplinele de specialitate: culturism şi fitness. La acestea se adaugă activitatea de relansare şi confirmare calitativă a fotbalului, prin preluarea echipei de fotbal reprezentativă a oraşului Tîrgu Neamţ, echipă care deja a confirmat un salt calitativ în cadrul competiţional al campionatului intern.
În perioada de referință, CS ”Steel Man” a câştigat un bun renume pe plan naţional şi internaţional, oferind astfel judeţului Neamţ un loc binemeritat în galeria sportului de performanţă.
Numărul mare de premii, cupe și distincții obținute la campionatele și concursurile de profil dovedesc seriozitatea și abnegația lui Gligore Mosor, un pasionat antrenor și un foarte bun manager de club.
Iulia Olteanu Negură (foto3) Antrenorul actual al secției de atletism al ”CS Ceahlăul” a început atletismul în anul 1977, iar un an mai târziu a fost cooptată printre sportivele clubului. Pe plan național a devenit o sportivă de temut în cursele de fond, semimaraton și maraton. Primul succes cu adevărat important a apărut în anul 1990, când la Dublin (Irlanda) a terminat prima în cursa de 15 km. pe șosea la Campionatul Mondial de Atletism. Un an mai târziu, Iulia Olteanu Negură a repetat performanța în Olanda. Anul 1993 a fost cel al câștigării cursei de semimaraton în Belgia, iar la mondialele universitare a fost prima la cros.
Iulia Olteanu Negura a fost campioană a Jocurilor Mondiale Universitare, în cursa de 10.000 m, în Japonia (1995), iar un an mai târziu, în Statele Unite ale Americii, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, a încheiat pe locul 8 cursa de 10.000 m.
In 2001, Iulia Olteanu Negura s-a întors în Japonia pentru mai multe crosuri, fiind prima la Ciba și Fukuoka, după care la semimaraton a terminat cu „bronz” cursele de la Kyoto si Sapporro. Periplul nipon a fost încheiat cu „aur” în cursa de 5.000 metri a reuniunii atletice de la Shizuoka.
Iulia Olteanu Negură a alergat și maraton, prima dată la Viena, în 2002, când a terminat întrecerea pe locul 6.
În perioada de referință, în calitate de antrenor, are o activitate deosebită, inoculându-le tinerilor nemțeni pasiunea pentru sport și performanță, fiind o descoperitoare și formatoare de talente, un recent exemplu în acest sens fiind atleta Irina Bordeianu, care a devenit campioană mondială la alergare montană.
Ionuț Ștefănescu (foto4) este alpinist, practicant de arte marțiale, arbitru internațional, profesor-coordonator al Cercului de Orientare Turistică de la Palatul Copiilor din Piatra-Neamţ. Cariera alpină a început-o în 1996 la secţia de escaladă a Clubului „Salt“ Piatra-Neamţ. A fost membru voluntar al Salvamont Neamţ. În ultimele sale expediţii Ionuţ Ştefănescu a fost organizator şi lider de echipă. El este şi practicant de arte marţiale (din 1989) şi arbitru internațional. A pregătit numeroşi sportivi medaliaţi la campionate naţionale, europene şi mondiale. În 2014, pe 5 noiembrie, alpinistul Ionuţ Ştefănescu a realizat o premieră românească: primul ajuns pe vîrful Baruntse (7.162 metri). În toate expediţiile sale, reprezentantul nostru a reuşit victoria fără să se folosească de aportul suplimentar de oxigen.
Ionuţ Ştefănescu este preşedinte al clubului de karate „Ronin“ și membru al Corpului Naţional al Experţilor în Management Educaţional din România. A început ascensiunile alpine internaţionale escaladând vârfuri importante din Europa, Asia Centrală şi Caucaz, Africa Centrală şi de Nord, respectiv în America de Sud. Până acum, alpinistul Ionuţ Ştefănescu a făcut cinci expediţii în Himalaya.
În perioada de referință:
La mijlocul lunii septembrie 2016, într-o echipă exclusiv nemţeană, cu alţi doi alpinişti (Iulian Petre şi Adrian Laza), profesorul Ionuţ Ştefănescu a finalizat cu victorie proiectul de a urca, în premieră, pe vârful himalayan Cho-Oyu (8.201 metri).
Ticu Lăcătuşu (foto5) Este cel mai titrat alpinist român, primul care a cucerit vârful Everest (la 17 mai 1995) și primul care a urcat pe cele mai înalte vârfuri ale celor șapte continente, completând lista lui Messner (lista Carstensz) în 8 ani și 166 zile.
În perioada de referință
Și-a adăugat în palmares un nou succes: ascensiunea pe Ama Dablam (6.856 de metri), unul din cele mai tehnice și spectaculoase vârfuri din Himalaya, o performanţă românească pe un optimiar de lângă Everest (30 octombrie 2016). ”Este unul dintre cele mai frumoase vârfuri din lume, impozant şi dificil, un vârf de palmares pentru orice alpinist cu experienţă. Iar planul cu care a plecat la drum echipa românească este ambiţios.Al doilea proiect al expediţiei a urmărit construirea unei şcoli cu şase clase în cea mai afectată zona din Nepal, în urma celor două cutremure de anul trecut”;
Proiectul Via Ferrata Astragalus, realizat la iniţiativa alpinistului Ticu Lăcătuşu, a presupus o muncă de circa 6 luni (iunie-noiembrie 2016), perioadă în care s-au amenajat 5 trasee de căţărare pe pereţi de stâncă. Lungimea totală a traseului este de 600 de metri, dus-întors, incluzând aproximativ 400 de metri de secţiune totală de mică dificultate şi o secţiune totală de 200 metri de dificultate medie. Peretele de stâncă are o înălţime de circa 170 de metri, cu plecare de la cota de 730 metri şi sosire în punctul culminant la cota 900 de metri, pe vârful Turnul Mare. ”Via Ferrata Astragalus” va deveni o atracţie turistică în această arie protejată care nu va fi afectată prin prezenţa turiştilor. Prin acest obiectiv, muntele nu va aparţine numai alpiniştilor profesionişti, ci şi publicului larg.
Geanina NICORESCU