* Preţul zahărului, în scădere
* Frământări pe piaţa modială
Miercuri, la Agrana, a avut loc adunarea generală a Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei. Participarea a fost amplă, fiind invitaţi reprezentaţii tuturor cultivatorilor de sfeclă de zahăr arodaţi unităţii de procesare din Roman. Vorbim de fermieri din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila şi, mai nou, Covasna.
Mai întâi, în centrul dezbaterilor s-a aflat situaţia actuală a campaniei de recoltare, livrare şi procesare a sfeclei de zahăr. Discuţiile cele mai „aprinse” s-au purtat în jurul contractării producţiei de sfeclă de zahăr din anul 2015 şi mai cu seamă a preţului la care va fi contractată viitoarea recoltă de sfeclă de zahăr. În codiţiile noi generate de starea incertă privind cota de zahăr, blocată de mai mult timp în instanţa de judecată, ca urmare a procesului intentat Ministerului Agriculturii de către o unitate de procesare a sfeclei de zahăr din Ardeal.
S-a vorbit îndelung şi despre frământările apărute în ultima vreme pe piaţa mondială a zahărului. Mai multe detalii, din interviul realizat cu dr.ing. Vasile Pop Silaghi, vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Zona Moldovei.
*În acest an: preţul la sfeclă, cel din contract!
Rep.: O primă impresie asupra discuţiilor de miercuri, de la Agrana?
Vasile Pop Silaghi: La adunare, alături de cultivatorii de sfeclă de zahăr au fost invitaţi să ia parte directorul general Agrana Roman – Gabriela Petrea şi directorul cu materia primă – Mihai Dimitriu. Dezbaterile s-au focusat pe negocierea preţului la sfecla pentru producţia anului viitor. După mai multe runde de discuţii avute în luna noiembrie cu Consiliul de Administraţie al ACSZR, conducerea Agrana a argumentat scăderea preţului prin acest trend descendent al preţului de pe piaţa mondială a zahărului. În acest an, fabrica va plăti preţul convenit în contract, conştientă fiind că va încheia anul financiar cu pierderi. Ceea ce nu-şi va permite şi în anii următori! Ţin să precizez faptul că preţul negociat anul trecut cu Agrana este mai bun decât la celelalte fabrici din România. Cu tot sistemul de bonusuri de calitate şi randament prevăzute, în final se poate ajunge şi la 37-38 euro/tona de sfeclă netă, faţă de 26,29 euro/tona preţ minim stabilit de Uniunea Europeană. Plăţile au început sa se deruleze de pe data de 13 decembrie, conform tranşelor stabilite în contract.
*Cota de zahăr, tot incertă…
Rep.: Numai că, din păcate, au apărut sincopele…
V.P.S.: La nivel naţional, după realocarea cotelor din anul 2013, prin care Agrana, datorită rezultatelor bune obţinute în toţi anii postaderare, a primit o cotă suplimentară de zahăr în detrimentul fabricilor Luduş şi Oradea, care nu şi-au realizat cota anuală. Aşa a apărut procesul intentat Ministerului Agriculturii de fabrica Luduş, în fapt Compania Tereos care a cumparat această unitate de procesare. CompaniaTereos, cel mai mare producator de zahar din Franta şi locul 4 în lume, a câştigat în apel şi se pare că se va reveni la noua cotă. Asta dacă Ministerul Agriculturii nu va câştiga recursul sau dacă nu va emite independent un act normativ care să reconsfinţească Ordinul 707/2013 privind realocarea cotelor. Cel pentru care s-a ajuns în instanţă. Practic, Agrana a cîştigat prin acest Ordin aproape 12.000 tone zahar, 36.575 tone faţă de 24 600 tone cât avea iniţial. Problema este că preţul din cotă este superior preţului din afara cotei: 26,29 faţă de 18 euro/tona, preţuri prevăzute de Bruxelles. De aceea lupta este acerbă, Agrana şi ACSZR bătându-se, în continuare, pentru menţinerea cotei realocate.
*Producţii record de sfeclă
Rep.: Suntem la finalul campaniei de recoltare a sfeclei de zahăr din acest an, unul propice şi acestei culturi. Concret, care sunt rezultatele?
V.P.S: La nivel naţional, din cele 29.139 ha declarate după inventariere ca fiind cultivate cu sfeclă de zahăr, s-a recoltat aproape întreaga suprafaţă, rămânând doar de transportat la fabrici aproximativ 200.000 tone. Producţia obtinuţă este de peste 52 tone/ha rădăcini, cu un conţinut de zahar de 16,3 % şi un randament de extracţie de 14,1 %. Rezultă astfel o cantitate totală de zahar de peste 213.000 tone, cu un randament pe hectar de 7,33 tone zahar. Mai mult decât dublu faţă de cota de zahăr alocată României, care este de 104.688,8 tone. O producţie record, cel puţin pentru ultimii 25 de ani. Dar suntem încă destul de departe faţă de producţia medie realizată în Uniunea Euroepană.
Din totalul producţiei naţionale obţinute de cele 4 fabrici funcţionale din România Oradea, Luduş, Bod şi Roman – Agrana Roman va realiza peste 1/3 din producţia naţională de zahăr. Adică peste 75.000 tone zahar! Practic, la fermele arondate fabricii AgranaRoman, vorbim de judeţele Moldovei, Brăila şi câţiva fermieri din Covasna, recoltatul s-a încheiat, urmând a fi transportate vreo 70 000 tone de rădăcini. Producţia este de 55 to/ha rădăcini cu o producţie medie de zahăr biologic pe hectar de 9,1 to.
*Preţul zahărului scade vertiginos…
Rep.: Rezultatele bune de care vorbiţi s-au realizat pe fondul unor mari frământări pe piaţa mondială a zahărului. Despre astea vă rog să ne vorbiţi. În ce măsură ne vor afecta?
V.P.S.: E foarte bine până acum! Producţiile sunt foarte bune în acest an, în toată Europa. Precipitaţiile şi lipsa arşiţei au favorizat culturile de sfeclă în toata Europa. Se poate bănui ce se întâmplă. Preţul zahărului scade vertiginos. Procesatorii au intrat în panică! Cu preţurile negociate cu fermierii – în sfârşit mai bune şi în România ! – se aşteaptă la pierderi. De la 720 euro/to în 2012, preţ la poarta fabricii, acum preţul a ajuns la 430 euro/to, cu tendinţe reale pentru alte scăderi…
Confederaţia Internaţionala a Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Europa-UE +Elveţia şi Turcia ,la ultimul Congres din Bologna din luna septembrie 2014, a rămas îngrijorată de toate aceste previziuni. Există alternative fezabile de utilizare a zahărului din sfeclă, a zahărului în general. Numai că e nevoie de investiţii. Noi, românii, suntem cu ei, dar trebuie sa fim atenţi, trebuie să ţinem pasul cu ei. Pentru asta e nevoie ca Guvernul român să ne sprijine. Zahărul din sfeclă nu e în declin. Este o cotitură, o curbă de sacrificiu care va trece. Cel puţin la nivelul celui mai mare procesator din România: Agrana Roman. Discuţiile cu Asociaţia cultivatorilor de sfeclă avute zilele acestea, au dat prilejul de a constata că trebuie sa fim alături în această perioadă. Nici Agrana şi nici cultivatorii de aici nu vor renunţa la sfeclă şi ne vom sprijini reciproc. Numai că aici trebuie să ne mai ajute cineva: Guvernul României! Pentru că tot un guvern, în Elveţia de exemplu, susţine atât fermierii cultivatori de sfecla, cât şi pe procesatori cu o schemă de subvenţie unică în Europa. Aşa se face că fermierul elveţian încaseaza până la 52 euro/tona sfeclă plus o subvenţie de 1000 euro/ha !
*La noi, subvenţii mai mici…
Rep.: Cum apreciaţi subvenţiile de la noi?
V.P.S.: Referitor la subvenţiile din România, pentru 2014, an de tranziţie la noua schemă de plăţi 2015-2020, fermierii cultivatori de sfeclă ar fi trebuit să primească un cuantum de 646 euro/ha. Numai că datorită creşterii suprafeţei peste cea eligibilă din 2007, subvenţia se va reduce la circa 560 euro/ha.
La producţia exceptională din acest an, în condiţiile în care fabricile îşi vor respecta contractele – şi nu sunt temeri deocamdată în acest sens – fermierii români vor încheia un an rezonabil pozitiv. Pentru anul următor toţi procesatorii, datorită scăderii drastice a pieţii zahărului aşa cum aminteam, intenţionează să scadă preţul sfeclei aproape de nivelul minim negociat de Uniunea Europeană. Vorbim de 26,29 euro/tona -zahăr în cotă şi de 18 euro/tona zahăr în afara cotei.
Tina CONDREA
