Economist de profesie, consilier județean încă din legislatura 2008-2012, cu o experiență anterioară vastă – ca director la companiile Urban, Cozla și Autovest Service, ca membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) la societatea Troleibuzul și Neamț Turism SA, ca membru în Consiliul de Administrație (CA) la Salubritas, la Spitalul Județean Neamț, Hotel Central, Petrodava SA, Pietricica SA și Orion SA – Constantin Iacoban a devenit președintele Consiliului Județean (CJ) Neamț după decesul lui Culiță Tărâță, de la finalul lui 2014.
Cum această funcție este de cea mai mare importanță în județul Neamț, am dorit să aflăm care sunt proiectele pe care președintele legislativului nemțean le vizează pentru, dar și care sunt regretele personale de când ocupă această funcție.
Registrul Agricol, Spitalul Județean și drumurile, prioritare până la finalul anului
Reporter (Rep.): Care sunt prioritățile județului până la finalul acestui an?
Constantin Iacoban (C-tin. I.): În primul rând, îmi doresc să reușim să finalizăm, până la termenul prevăzut de contract, proiectul pe Registrul Agricol. Este vorba despre implementarea unui sistem informatic integrat pentru gestiunea activității și serviciilor de administrație publică, care are ca beneficiari 15 primării din județ și care are ca obiectiv eficientizarea activității de înregistrare și gestiune a Registrului Agricol.
Proiecte sunt multe, dar cred că unul important pentru județ este cel de modernizare a Unității de Primiri Urgențe, pentru care am insistat la Ministerul Sănătății și am reușit deja să obținem niște fonduri, dar continuăm cu planul nostru pentru că este foarte important să rezolvăm acest obiectiv.
Un alt proiect important pentru mine este cel care vizează lucrările de reparații și întreținere a drumurilor județene. Un exemplu este cel al drumului Hanu Ancuței – Girov – Roznov – Tazlău, unde au apărut deja fisuri cauzate de traficul intens, care se vor accentua în timpul iernii. Am văzut că cei de la Drumuri Naționale fac un tratament special pentru astfel de situații, prin care acoperă orice fisură și se prelungește durata de viață a drumului. Am decis să facem și noi aceleași tratamente pe drumul menționat, tratamente pentru care se alocă deja aproximativ un milion de lei. Dacă va mai fi nevoie și de alte fonduri, vom vedea ce vom putea redirecționa din bugetul prevăzut pentru plombările și întreținerile drumurilor pentru iarnă.
Am reușit deja să reabilităm mai multe drumuri județene, printre ele numărându-se cele de la Mănăstirea Neamț, Oglinzi, Tămășeni, Doljești, Borca sau Cordun.
„Acum lucrăm la brand-ul de județ și sperăm să vă placă rezultatul“
Rep.: Ați amintit de drumul de la Mănăstirea Neamț, lăcaș de cult menționat de toți atunci când vine vorba de promovarea turistică a județului. Ce proiect aveți în vedere pentru acest sector de activitate?
C-tin. I.: Toți suntem de părere că turismul ar putea atrage fonduri și investitori către județul Neamț, dar, din păcate, noi nu avem încă un brand al județului. Acesta a fost printre primele mele gânduri atunci când am ajuns președinte. Tot auzeam că trebuie să facem studii și analize. Ce studii să mai facem? Nu știm toți ce mănăstiri avem, că ne lăudăm cu Lacul Bicaz sau cu muntele Ceahlău? Ele trebuie promovate și de aceea am început să lucrăm la acest proiect, al brand-ului de județ. Sper să avem mai mult succes, însă, în rândul proprietarilor de unități de cazare din județ, pe care vrem să-i convingem să ni se alăture la târgurile de turism, dar și la crearea unei imagini de destinație turistică a județului Neamț. Noi nu avem încă o cultură a promovării.
Rep.: Cum vreți să atrageți turiștii, dacă starea drumului din Cheile Bicazului nu este chiar onorantă?
C-tin I.: Acolo vorbim despre un drum național. Încă de la începutul anului le-am înaintat celor de la Drumuri Naționale propunerea de a reabilita DN12C, Bicaz-Bicaz Chei. Din păcate, a rămas la stadiul de propunere. Tot ce-am reușit să fac a fost să-i conving să facă niște lucrări pe drumul ce duce spre Roman.
„Copiii sunt prioritatea județului și, implicit, a instituției pe care o reprezint“
Rep.: Brand-ul de județ și destinațiile cunoscute de toată lumea credeți că sunt suficiente pentru a atrage turiști?
C-tin. I.: Ne mai dorim să promovăm și produsele alimentare sau creațiile artistice ale celor din ținutul Neamțului. De aceea încercăm să grupăm producătorii într-o asociație, care să fie mai ușoară colaborarea cu ei.
Totodată, copiii sunt prioritatea județului și, implicit, a instituției pe care o reprezint. De aceea mi-am propus să-i implicăm în cât mai multe activități sportive și artistice. Vrem să le oferim ocazia de a se manifesta, pentru că mi se pare că nu s-a pus accent prea mare pe ei în trecut. Dacă Inspectoratul Școlar nu are suficiente fonduri, Consiliul Județean poate veni în sprijinul copiilor. Prin Centrul de Cultură, vrem să-i implicăm în cât mai multe activități de menținere a tradițiilor, să fie prezenți la zilele de comune și la tot felul de evenimente, dar să putem organiza și competiții sportive. Copiii noștri nu prea au unde să facă sport, cel puțin asta e concluzia mea.
Camere video în centrele de copii
Rep.: Dacă tot ați adus în discuție copiii, ce se întâmplă în cazul Centrului de Copii „Ion Creangă“? Cum aveți de gând să rezolvați problemele din aceste centre?
C-tin. I.: La „Ion Creangă“ este în plină desfășurare o anchetă internă, dar și una din partea statului. Pe lângă rezolvarea cazului în sine, consider că este important să avem în vedere și un program clar de dezvoltare a copiilor din centre. La noi nu există încă o strategie clară, prin care să putem urmări evoluția copiilor atât în centre, cât și după ce părăsesc instituțiile statului. Vrem ca, din primăvara lui 2016, să instalăm camere video în toate centrele, care să fie conectate la sistemul central de la Consiliul Județean, pentru a urmări mai ușor tot ce se întâmplă acolo.
Asocierea de la Autovest: „Ne-am intersectat de maxim două-trei ori pe an“
Rep.: Ați spus în cadrul unei conferințe de presă că ați fost, timp de 16 ani, în Topul Firmelor cu societățile pe care le-ați administrat. Atunci a apărut și întrebarea legată de Autovest Service, unde acționar a fost și Bogdan Mararu. Cum comentați această asociere?
C-tin. I.: Dumnealui a cumpărat acțiunile de la niște colegi care s-au retras. Dacă n-aveam atunci copiii în școală, poate că aș fi avut banii să cumpăr eu acele acțiuni. Ne-am intersectat de maxim două-trei ori pe an, la ședințele AGA. Firma nu a fost anchetată de nimeni niciodată, ba, mai mult, este o mândrie personală că am reușit s-o mențin mereu în Topul Firmelor. Nu am ascuns niciodată faptul că am fost acționar la Auto Vest și cred că se vorbește acum de această asociere mai mult ca niciodată, pentru că este o formă de atac politic. Mă bucur doar că s-au chinuit să caute atât în trecutul meu și că n-au avut altceva de care să se lege. Am o Skoda din 2006, nu am conturi. E clar că opinia publică e dornică de astfel de scandaluri, dar poate că e mai bine dacă analizează înainte și declarația mea de avere.
„Nu am reușit să formez mai repede echipe de lucru“
Rep.: Ce regrete aveți de când ați preluat funcția de președinte a Consiliului Județean Neamț?
C-tin. I.: Cel mai mult regret faptul că nu am reușit să formez mai repede echipe de lucru, mai ales la Direcția de Programe și Investiții. Nu știam clar dacă se vor organiza alegeri după decesul domnului Tărâță și nu mi s-a părut de bun simț să mă apuc eu de organizat fără să știu clar dacă voi rămâne sau nu în funcție. Dacă ne grăbeam, aveam mai multe șanse de a aplica pentru fonduri de dezvoltare.
Un alt regret este că nu am avut suficiente fonduri pentru echilibrarea bugetelor privind reparațiile drumurilor județene. Dacă știam că nu vom primi mai multe fonduri, nu aș fi făcut a doua sesiune de distribuire a banilor.
Andreea AMARIEI