Primarul de Girov a fost condamnat definitiv

girov1

 Primarul de Girov a fost declarat în conflict de interese. Definitiv, potrivit deciziei prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul pe care Vasile Olaru l-a formulat împotriva sentinţei Curţii de Apel Bacău.

În mai, 2013, magistraţii curţii au pronunţat o sentinţă prin care l-au găsit vinovat pe primarul de Girov de conflict de interese legat de nişte contracte semnate cu două firme la care soţia şi fiica erau asociaţi. Vasile Olaru a fost  condamnat la cinci luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de încercare de doi ani şi cinci luni.

 

*Vasile Olaru rămâne în funcţie

Sentinţa contestată de primar, aşa cum a fost publicată pe portalul instanţei, spune: “În temeiul art.253/1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., art. 74 alin.1 lit.a şi art.76 lit.e teza I. C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese condamnă pe inculpatul O.V. la pedeapsa de: 5 luni închisoare. În temeiul art. 81 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În temeiul art. 82 C.pen. fixează termen de încercare de 2 ani şi 5 luni închisoare, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii. În temeiul art. 359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. Interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit a teza a II-a, b şi c C.pen. în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin.2 C.pen. În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspendă executarea pedepselor accesorii. În baza art.191 alin.1 C.pr.pen. obligă inculpatul să plătească statului suma de 12.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare. Pronunţată în şedinţa publică din 14.05.2013”.

Cu alte cuvinte, primarul Vasile Olaru a fost condamnat, dar nu execută pedeapsa şi poate rămâne pe funcţie, întrucât i-a fost suspendată şi interdicţia drepturilor civile de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie sau a exercita o profesie sau a desfăşura o activitate ca cea de care s-a folosit pentru a săvârşi infracţiunea.

 

*Opinia primarului

Imediat după acea sentință din mai, primarul de Girov Olaru a declarat recurs, dosarul ajungând pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primul termen a fost stabilit în noiembrie 2013, iar la al doilea termen, din 23 ianuarie 2014, instanţa supremă a judecat recursul şi l-a respins, menţinând sentinţa de fond. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a declarat că hotărârea a fost luată în completul de trei judecători, cu opinia separată a unuia dintre ei, iar sentinţa este definitivă.

Ieri l-am contactat telefonic pe primarul Vasile Olaru pentru un punct de vedere în legătură cu această situaţie, dar a afirmat că nu ştia despre decizie şi că are nevoie de un răgaz pentru a se consulta cu avocatul său şi pentru a ne remite opinia sa (pe care, firește, o vom publica atunci când o va face publică). Potrivit sentinţei, primarul Vasile Olaru este condamnat, dar poate rămâne în funcţie.

 

*Opinia subprefectului

Subprefectul de Neamţ a spus că va analiza situaţia după ce prefectura va primi hotărârea judecătorească definitivă. “Când mingea ajunge în terenul nostru nu jucăm mingea cum vrem sau cum interpretăm, ci exact cum spune decizia puterii judecătoreşti. Când vom avea documentul în faţă ne vom conforma”, a declarat Vlad Angheluţă.

Decizia instanţei invocă faptul că primarul de Girov rămâne pe funcţie pe durata cât s-a dispus suspendarea executării pedepsei, iar în legea administraţiei publice locale şi în statutul aleşilor locali nu există alte prevederi contrare.

De altfel, primarul de Girov nu ar fi singurul care, având o condamnare, ar rămâne pe funcţie. Iar suspendarea unui primar se poate face doar dacă este arestat. Pe altă parte, primarul Vasile Olaru ar putea ataca sentinţa definitivă, prin căile extrordinare pe care le are la îndemână. Actualul Cod penal încă în vigoare prevede, astfel, contestaţia în anulare şi revizuirea, dar trebuie să existe motive extrem de temeinice.

Cristina IORDACHE