* „Bani sunt, dar stau frumos în „vitrina” Comisiei Europene. Îi admirăm, dar nu putem să-i luăm, că n-avem cu ce să cofinanţăm…”, spune cu jind Alexandru Drăgan, primarul comunei Taşca
Alexandru Drăgan este un primar cu experienţă, fiind în această funcţie neîntrerupt din 1990 încoace. Este un primar care n-a stat o clipă locului şi nici cu mâinile în sân. În materie de finanţări externe nimic nu i-a fost străin, nu i-a scăpat nici o oportunitate de a aduce cât mai mulţi bani în comunitate. Aşa a reuşit să aibă drumuri asfaltate, sisteme de alimentări cu apă şi canalizări, aducţiune de gaz metan, centrală termică pe rumeguş care furnizează căldură şi apă caldă instituţiilor publice şi blocurilor de locuinţe din centrul comunei. Sunt argumentele care au stat la baza abordării sale, pe o temă anume aleasă: fondurile europene care vor fi alocate în perioada 2014-2020. Ce trebuie făcut ca banii să fie accesibili pentru comunităţile locale rurale.
„Deocamdată nu ştim nimic concret. Nu au apărut ghidurile de finanţare. Practic, nu ştim ce fonduri europene vor veni din 2014. Noi, primarii, am venit cu propuneri în această direcţie. Ne ascultă toţi, ne dau dreptate, dar nimeni nu face nimic. E nevoie de două lucruri de bază, pentru a putea beneficia de banii europeni. În primul rând, primarul trebuie să aibă mereu alături un specialist şi să dispună de banii pentru cofinanţare. Dar ne împiedicăm de ordonanţa guvernului prin care nu ni se dă voie să angajăm personal în sistemul bugetar. Apoi, în zonele rurale nu ni se permite să avem Birou de integrare europeană. Cu asemenea „reglementări”, mare lucru nu poţi să faci. Nu poţi să ai un specialist alături. Dacă îl ai, îl plăteşti cu 800 lei. Ca el să aducă în comună milioane de euro… Nu găseşti aşa ceva! Nici eu nu mai am specialişti, am avut 3, dar au plecat la lefuri mai bune. Normal! Acum mai am rămas singur. Cel de al doilea punct se referă la partea de cofinanţare. Au fost „vorbe-n vânt” pentru toate guvernele care s-au succedat până acum. Nu s-au dat bani de cofinanţare! Dacă ai bani e bine, dacă nu, degeaba câştigi proiectul. Sau împrumuţi bani de la bancă, după care te înglodezi în datorii… Când vor veni fondurile europene, nu ştiu cum pot fi accesate apoi implementate, dacă n-ai partea de cofinanţare a proiectului…Acum lucrez prin GAL Ceahlău, am acolo două proiecte, de valori foarte mici, de 100.000 euro. Unul este depus, la altul deja am semnat contractul de finanţare. Sunt proiecte de valori mici. Asta în timp ce Uniunea Europeană dă milioane de euro, noi umblăm cu proiecte de câte 100.000 euro…”
Practic, acum, primarii sunt „încurcaţi în mărunţişuri”… „N-am încotro. Nici eu nu mai am finanţare la bugetul local cum era odată…Fondurile care veneau de la Moldocim nu mai sunt, pentru că s-a făcut reevaluarea activelor. Suntem la fel de necăjiţi ca orişice altă localitate dintr-o ţară europeană care se numeşte România”.
După cum e legislaţia actuală, primarii sunt ţinuţi tot mai departe de fondurile europene. Deşi se bate moneda pe accesarea lor! Vorbim de sume cu mult mai mari în alocarea financiară din perioada 2014-2020. Primarul Alexadru Drăgan nu m-a contrazis, pur şi simplu pentru că-i lipseau argumentele…”Eu nu văd să se fi făcut ceva din care să rezulte că pe guvernanţi îi interesează fondurile europene. N-a făcut-o nici un guvern de până acum! Cât despre fondurile guvernamentale, astea sunt o altă belea. Atâta vreme cât voi mai fi primar nu voi mai lua niciodată fonduri guvernamentale! O singur dată am luat astfel de bani, am realizat lucrările de investiţii, după care, timp de 3 ani, m-am „ţigănit” să ni se dea banii din fondurile gvernamentale aprobate, ca să pot plăti constructorul. Trăim într-o ţară deosebită…”
Când a vorbit de cofinanţare, primarul Alexandru Drăgan avea în vedere fonduri mai mari, venite din alte părţi, în nici într-un caz nu se rezuma doar la resursele locale ale bugetului comunei. Dacă tot a câştigat cu proiect cu finanţare europeană, normal ar fi să fie ajutat şi pe plan intern, cu fonduri guvernamentale pentru partea de cofinanţare. Cofinanţare, vorba vine! În fapt despre plata TVA-ului este vorba. Adică o taxă plătită statului român, pentru că ai prins o finanţare externă! E drept, TVA-ul se returnează…Dar când? Până atunci musai trebuie plătit!
„Dacă eu câştig un proiect în valoare de două milioane de euro, numai TVA-ul este 380.000 euro”, zice cu amărăciune primarul Alexandu Drăgan. „Bani pe care ţi-i dă înpoi, dar mai târziu…Dacă mai apar şi alte cheltuieli neeligibile, te duci la vreo 500.000 euro. De atâţia bani ai nevoie ca să implementezi un program european. Spuneţi-mi ce primărie are disponibilă în cont suma de 500.000 euro. Nici una! Nu este interes pentru accesarea fondurilor eurponene…”
Altfel spus, cu bună ştiinţă primarii sunt ţinuţi tot mai departe de fondurile europene. Dar li se scot ochii că nu absorb finanţările europene, atâtea câte li se oferă. „Da, primarii sunt ţinuţi la distanţă, pentru că ei lucrează cu bani publici. Ceilalţi, cum sunt IMM-urile, îşi fac socotelile în privinţa credităţii. Văd exact cât le dă Uniunea Europeană, cât trebuie să pună de la ei, cât costă creditul în final. Până la urmă, contribţia lor trece de 50 la sută, chiar dacă de la Uniunea Europeană li se dă 75-80 la sută. Fac socoteala să vadă dacă merită ori nu să ia banii europeni. Sau o fac aşa româneşte, de azi pe mâine…”
Pentru investiţiile făcute pe bani europeni în sectorul public mai apare o problemă, cea a creditului bancar. Mai exact a gajului. Cu ce să garanteze o primărie creditul bancar? Motiv pentru care băncile cam fug de primării. Dar fug şi unii primari…”M-a ferit Dumnezeu de credite bancare. N-am împrumutat niciodată bani de la bancă pentru investiţiile primăriei. Am încercat cândva, dar fără succes. Băncile nu au încredere în autorităţile publice locale. I-am şi întrebat atunci. Cum e posibil ca unul care vine cu un diplomat şi cu documente că are societate comercială să primească imediat creditul bancar? Dar unui primar nu-i dă credit. Ce face primarul? Fuge cu comună cu tot, cu patrimoniul public privat…Am văzut că se manifesta o mare reticenţă faţă de primării. La bancă îţi cere bugetul comunei, pe anii cât durează creditarea. Când se uită mai atent în buget şi vede cât poate lua din el, nu-i mai arde nimănui să-ţi dea credit…”
Fondurile europene alocate mai cu seamă pentru mediul rural sunt o himeră? Răspunsul primarului Alexandru Drăgan a fost prompt şi la obiect! „Nu! Sunt nişte bani cerţi, dar care stau frumos în vitrină la Comisia Europeană. Noi putem să ne uităm la ei, aşa cum ne uităm şi în vitrinele magazinelor noastre. Nu cumpărăm nimic, pentru că n-avem bani. Banii europeni îi admirăm, dar nu-i putem să-i luăm, că n-avem cu ce să cofinanţăm… Ca să faci un drum ori o alimentare cu apă şi să „amanetezi” pentru asta comuna pe câţiva ani, nu-i o treabă…Comuna trebuie să aibă fonduri certe pentru dezvoltare”.
La finalul discuţiei eram puţin contrariată. Nu ştiam dacă l-am nimerit pe primarul Alexandru Drăgan într-o pasă neagă, ori chiar asta este realitatea…Replica lămuritoare a venit imediat. „Eu sunt un om optimist, nu un pesimist. Dar astea sunt realităţile de acum. Mai mult decât atât, sunt concluziile la care am ajuns după 24 de ani de muncă în primărie…”
Tina CONDREA