Răscoala aleșilor locali în Colegiul Prefectural
*Solicitarea ANAF Neamț ca documentația pentru venitul agricol să fie realizată de primarii de comune a stârnit iritarea edililor
*”Descentralizează doar răspunderi, doar muncă, dar banii merg la Centru”, spunea un primar
*”Ar fi o pacoste pentru noi!” – Iulian Găină (Tarcău); ”E o batjocură! Să strângem bani de biruri să trimitem la Înalta Poartă” – Alexandru Drăgan (Tașca)
O ploaie de acuze s-au revărsat asupra lui Vasile Simion, reprezentantul ANAF, din partea primarilor nemțeni după ce în Colegiul Prefectural de ieri, omul de la Fisc a încercat să-i convingă pe aceștia să implice angajații primăriilor în formalitățile legate de încasarea impozitului pe venitul agricol (taxă care merge la bugetul de stat, nu la cel local).
Reprezentantul Fiscului a prezentat o adesă venită de la premierul Dragnea prin care – ”doar dacă doresc”, că a mai fost un scandal pe această temă și la întrunirea Asociației Comunelor – reprezentantii UAT-urilor (unități administrativ teritoriale) ar trebui să încheie un protocol prin care se obligă să facă o parte din treaba finanțiștilor. Împachetată frumos, ideea că în acest fel sunt scutiți de drumuri lungi și costisitoare la reședința de județ oamenii de la țară și că astfel primarii vor fi apreciați pentru sprijinul acordat populației nu a reușit să-i convingă pe aleșii locali (chiar dacă s-a încercat stimularea coardei sensibile legate de populism și voturi). Ba, dimpotrivă, primarii au reacționat vehement, atât în timpul ședinței cât și ulterior.
2.500 sau 30.000 de plătitori?
Corect în expunerea cifrelor, Vasile Simion a spus că, până acum, și-au declarat situația de plătitori în numerar a impozitului pe venitul agricol doar vreo 2.500 de nemțeni. Dar, pe de altă parte, în statistica de la APIA figurează ca beneficiari de subvenții peste 30.000 de oameni. Și că urmează să se verifice cât de mult va urca cifra actuală de 2.500 spre 30.000.
”Acest protocol pe care ni-l propune domnul de la Finanțe este o pacoste pentru noi. Practic suntem trimiși la poarta omului ca să încasăm noi un bir care ajunge în bugetul statului. Eu nu știu dacă la Tarcău am persoane care se încadrează în această plată. Dar să vă fie clar, domnule director. Vă anunț de pe acum, ca să știți: eu nu semnez acest protocol”, a spus primarul Iulian Găină de la Tarcău.
Și alți primari s-au plâns că în acest moment abia reușesc salariații din primăriile locale să realizeze sarcinile curente. Că personalul este subdimensionat și plătit mediocru.
Pacoste! Ba batjocură!
Unul din cei mai vehemenți primari nemțeni la adresa „descentralizării doar de bani, nu de resurse” s-a dovedit a fi Alexandru Drăgan, de la Tașca: ”S-a discutat acest subiect în Asociația Comunelor și ni s-a spus că va fi oprit. Constat că nu e așa. E o batjocură ce se întâmplă. Vor să ne transforme pe noi, primarii, în încasatori de biruri pentru Înalta Poartă. Nimic nou sub soare, încă o povară pe umerii primarilor. Și ni se aruncă în față și treaba asta cu <în slujba cetășeanului>… Așa e la noi. Azi stabilim una, mâine o luăm de la început. În România, în fiecare zi e un npu început. De asta a început să fugă și lumea din țară (aluzie la cifrele prezentate, mai devreme, de directorul de la Statistică). Nu ni se dau bani dar ni se dau sarcini și indicații. S-a spus mai devreme aici și că sunt de recuperate debite de la ajutoare date nejustificat dar și să dăm ajutoarele de încălzire, pe 5 luni odată. Păi dacă unul căștigă la Loto sau cade în fântănă și eu i-am dat banii în avans, cum recuperez apoi suma alocată nejustificat? Tot noi suntem cei care facem treaba, pentru aceste ajutoare, în locul celor de la Ministerul Muncii. Tot noi acum să facem și treaba celor de la Ministerul de Finanțe. <Primarul să facă…>, ni se spune de una și se vine cu noi sarcini. Dar personal avem, dar bani avem? Acum ni se cere să facem inventarul patrimoniului. Nu e rău, să știm și noi ce avem în comune. Că Drumul Național e la unii, calea ferată la alții, apele sunt la Apele Române și tot așa. Noi suntem primari nu pe bunuri ci pe hârtie. Și acum suntem obligați să facem noi, cu firme specializate, această cartare a patrimoniului. Dar cu ce bani?”.
Bate vântul în casierii…
Problema cu cadastrul localității a fost punctată și de primarul de Țibucani care a subliniat că atunci când sarcinile care presupun alocări de fonduri vin de la centru, invariabil, suportul financiar trebuie alocat de bugetele locale.
Iar bugetele locale sunt, după cum a prezentat situația Iulian Găină, în mare suferință: „Am terminat banii pe acest an în luna septembrie. Am fost anunțat că la rectificare o să primesc măreața sumă de 230 de milioane de lei vechi. De unde să plătesc atâtea câte sunt de achitat și să contractez și cadastrul?”.
”Să-și miște Fiscul priceperea și la țară…”
”Păi du-te și fă-o pe portărelul pentru Finanțe, la impozitul Agricol, poate îți dau comision”, i-a strigat un alt primar din sală. ”Dau la Paștele Cailor. Toate instituțiile de stat vor bani, vor personal, vor dotări și ne țin nouă prelegeri să ajutăm cetățeanul și să le facem treaba. Dar dacă tot îi doare așa de mult sufletul de tanti Măria și de nenea Gheorghe, de ce nu-și mișcă ei priceperea să vină o dată pe lună la Primărie. Că le dau și birou, și căldură și o cafea din partea casei”, a reacționat – într-un vacarm general – alt primar.
Prefectul a reușit să calmeze spiritele. ”Știu că aveți personal insuficient. Știu că e greu cu angajările și cu salariile. Avem speranțe că de la anul se va implementa un nou sistem de salarizare, care să stimuleze eficiența. Iar în ceea ce-i privește pe acești plătitori ai impozitului agricol, eu cred că nu e rău că-i puteți ajuta și scuti de niște drumuri”, a spus George Lazăr.
”Nu e rău, domnul prefect, dar nici nouă nu ni-i bine…”, a tras o concluzie ”la două capete” un ales local fix când ședința se încheia.
Daniel VINCA