* Procesul se referă la cererea magistraţilor de anulare a decretului prezidenţial de numire a procurorului Daniel Morar la Curtea Constituţională
Judecătoarea Gabriela Baltag spune că acţionarea în judecată a preşedintelui Traian Băsescu şi a Administraţiei prezidenţiale pe tema numirii procurorului Daniel Morar la Curtea Constituţională a României a avut la bază neîndeplinirea unui criteriu important. Este prima acţiune de acest gen de după 1990, nici o altă instituţie a statului român, asociaţie sau organizaţie cu personalitate juridică nemaiavând până acum iniţiativa unui asemenea demers.
Criteriul pe care Asociaţia Magistraţilor din România îl contestă prin această acţiune este acelaşi pentru care statul român a fost condamnat de CEDO în trei cauze instrumentate la vremea respectivă sub îndrumarea procurorului Daniel Morar. “Este vorba despre criteriul înalt profesionalismului, pe care Daniel Morar este evident că nu-l îndeplineşte şi argumentăm în favoarea acestei susţineri prin trei cauze importante pentru care Statul Român a fost condamnat la CEDO, dosare instrumentate de procurorul Daniel Morar”, spune preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România, instituţia care îl cheamă pe preşedintele României la judecată. “În aceste dosare, pierdute la CEDO şi pentru care Statul Român a fost condamnat la plata unor despăgubiri uriaşe, domnul procuror Daniel Morar a dispus proceduri nelegale şi abuzuri grave pentru care ţara noastră acum plăteşte. Dincolo de acest aspect, ele dovedesc grava necunoaştere a normelor juridice internaţionale convenţionale direct aplicabile în dreptul intern român şi a Constituţiei României, prin urmare domnia sa nu îndeplineşte condiţia de legalitate a numirii sale ca judecător la Curtea Constituţională, constând în înalta competenţă profesională. Să fii constituţionalist presupune o mare fineţe! Avem atâţia oameni de valoare, cercetători specializaţi pe Constituţie care au urmărit toată viaţa şi care au o solidă structură pentru o asemenea activitate, oameni într-adevăr competenţi. Acesta este motivul pentru care am depus acţiunea de chemare în judecată a Administraţiei prezidenţiale, am depus-o la capătul termenului pentru că am vrut să mai adunăm dovezi, dar cele trei cauze pierdute de Statul Român la CEDO sunt suficiente, iar de acum lăsăm Justiţia să administreze ce alte documente vor mai fi necesare”, a mai spus preşedinta AMR. Cele trei condiţii se referă la pregătirea juridică superioară, la vechimea de minim 18 ani de activitate juridică sau învăţământ juridic superior şi înaltă competenţă profesională.
*”CEDO a arătat cu degetul spre Daniel Morar şi spre DNA”
Cauzele aduse în discuţie sunt celebre şi au făcut vâlvă la vremea respectivă. Unul este cel în care Liviu Ciupe a fost arestat şi trimis în judecată, dar achitat apoi de toate instanţele din ţară, iar CEDO a dispus ca statul român să-i achite 1,3 miliarde lei vechi despăgubiri. Celălalt este cazul Viorel Burzo care a fost interceptat ambiental nelegal din dispoziţia procurorului Morar şi apoi arestat. Nu în ultimul rând, cazul Bîrsan, soţul judecătoarei Gabriela Bîrsan, cel care este judecătorul ţării noastre la CEDO şi care beneficiază de regimul imunităţii precum orice înalt demnitar român.
“În acest caz, vorbim de negarea imunităţii şi transmiterea de informaţii false către CEDO, pentru că DNA a efectuat, în octombrie 2012, o percheziţie abuzivă la domiciliul judecătoarei ICCJ Gabriela Bîrsan şi a soţului acesteia Corneliu Bîrsan, judecător român la CEDO. Judecătorii europeni au sancţionat România în noiembrie 2012, reţinând că DNA condus de Daniel Morar a încălcat imunitatea judecătorului CEDO”, a punctat judecătoarea Gabriela Baltag, judecătoare în cadrul Secţiei Civile a Tribunalului Neamţ.
Deocamdată, cauza prin care Administraţia prezidenţială este acţionată în instanţă se află în procedura prealabilă. Judecătorii verifică documentele de la dosar, notifică AMR în caz că mai sunt hârtii de depus, notifică apoi cealaltă parte asupra cererii de chemare în judecată, a probelor şi cererilor pe care reclamantul le are, apoi stabileşte un prim termen. Toate aceste demersuri pot dura ceva timp, cel mai comun termen după noile proceduri fiind de două săptămâni, aşa încât cel mai devreme procesul ar putea începe în prima parte a lui 2014.
Cristina IORDACHE