A început recoltatul la porumbul pentru sămânţă şi în judeţul Neamţ. Această cultură are o tehnologie aparte, faţă de porumbul boabe pentru consum. Porumbul de sămânţă se recoltează sub formă de ştiuleţi, se usucă apoi, după care se batozează. Suprafaţa cultivată cu porumb-sămânţă este mică, de maxim 1200 ha.
La porumbul de consum încă nu s-a început recoltatul, asta se va întâmpla de săptămâna viitoare. Aici va fi şi mai mult de muncă, pentru că este cultivat pe o suprafaţă cu mult mai mare. De altfel, de câţiva ani, suprafaţă ocupată cu porumb de consum se menţine constantă, în jurul a 60.000 ha. Anul acesta au fost cultivate aproape 61.200 ha. Porumb pentru consum şi de sămânţă. Cu mici oscilaţii. Acum, faţă de anul trecut, au crescut suprafeţele cultivate cu porumbul de sămânţă. Aici creşterea e de câteva sute de hectare. E un semn bun! Sămânţa autohtonă de porumb are căutare, dă roade mai bune pe pământ românesc.
Suprafeţele totale ocupate cu porumb fac cât aproape o treime din suprafaţa arabilă a judeţului Neamţ.
Cele mai mari suprafeţe cultivate cu porumb se găsesc la gospodăriile populaţiei. Omul primeşte grâu în contul arendei, pentru terenurile arendate ori date spre a fi lucrate de asociaţiile agricole. Porumbul îl pun pe suprafeţele rămase, prin grădini ori pe terenurile aflate mai aproape de casă. Se merge şi pe principiul că păpuşoiul îl mănâncă şi omul şi orătăniile din ogradă, dar şi vaca…
Porumbul, mai bine valorificat în zootehnie decât la export
Porumbul este produs care merge foarte bine la export. De altfel, România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb şi al producţiei, ca urmare a ariei mari, dar mai avem de recuperat în ceea ce priveşte productivitatea la hectar. Şi fermierii nemţeni fac eforturi zi de zi, se orientează din ce în ce mai mult către hibrizi de mare productivitate, astfel ca rezultatele obţinute să fie din ce in ce mai bune. Deşi creşterea exporturilor este benefică agricultorului, ar fi de dorit ca porumbul românesc să fie folosit mai bine în fermele zootehnice din ţara noastră, pentru că şi acest sector s-a dezvoltat foarte mult în ultimii doi ani. Tocmai de aceea, în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală s-au introdus măsuri care vizează mai ales producţia integrată. Asta ar fi cea mai bună variantă. Decât să exporţi porumbul boabe, mai bine îl dai la animale şi exporţi carne şi produse din carne. Aşa ar fi cel mai bine valorificat porumbul românesc.
*La producţia medie, tot pe ultimele locuri
Comisia Europeană estimează un an agricol excepţional pentru majoritatea statelor membre, potrivit datelor din cel mai recent raport de monitorizare publicat pe 21 septembrie. România a rămas, însă, şi în acest an, pe ultimele locuri la randamentul la hectar la porumb şi grâu. Producţia de porumb la hectar este estimată, în România, la 4,45 tone, peste nivelul de anul trecut de 4,41 de tone la hectar şi cu 24,9% peste media ultimilor cinci ani, de 3,56 de tone la hectar.
Cine ocupă primele poziţii? Agricultorii din Olanda obţin o producţie de 11,92 de tone de porumb de pe un hectar cultivat, adică aproape de 3 ori mai mult decât un român. Pe locul al doilea la productivitatea la hectar este Belgia cu 11,89 de tone, iar grecii vor obţine aproximativ 11,38 de tone de porumb la hectar. Suntem ca prea departe de ei. Cultivă multe, pe suprafeţe mari, dar culegem puţină recoltă de porumb boabe!
Tina CONDREA