Ocazia oferită de autorităţile locale celor dornici să afle care este situaţia construcţiei după lucrările de reabilitare s-a transformat, ieri, într-o dezbatere deschisă, cu primarul Gheorghe Ştefan în calitate de moderator, la care au participat actori, foşti directori ai TT-ului (Cornel Nicoară şi Gheorghe Bunghez), dar şi actualul director Liviu Timuş.
* „Nu am fost lăsaţi să intrăm în teatru de oamenii de la pază”
Unul dintre cei mai vehemenţi participanţi a fost actorul Cornel Nicoară: „Aici sunt succesele care au făcut ca teatrul acesta să fie ceea ce este. Dacă noi nu contăm…”, şi-a început el discursul.
Primarul Gheorghe Ştefan s-a considerat vizat direct de nemulţumirea celor prezenţi: „Trebuia în momentul în care a început construcţia să veniţi aici şi să spuneţi ce nu e bine… A fost greşeala primarului că a accesat proiectul. Trebuia să nu-l accesăm, să rămână teatrul aşa cum era, şi era perfect. Dacă primarul e vinovat că proiectantul a gândit aşa şi nu a avut interacţiune cu dumneavoastră, e vina primarului. Mie chiar îmi pare rău că am reuşit să facem proiectul acesta. Probabil că dacă teatrul rămânea cum a fost, nu era nici o discuţie, primarul nu avea nici o vină şi era un băiat extraordinar. Acum primarul e vinovat pentru că, după opinia dumneavoastră, sunt nişte inadvertenţe făcute de proiectant şi de constructor. Eu vă respect opinia. Trebuia colaborarea făcută la momentul zero când s-a început treaba”.
Din mulţime actorii au vociferat: „Nu am fost lăsaţi să intrăm în teatru de oamenii de la pază”. Însă primarul a rămas ferm pe poziţie arătând că el le-ar fi permis accesul dacă era solicitat.
Actorii şi-au exprimat nemulţumirea că nu li s-a pus la dispoziţie un spaţiu cât de cât adecvat pentru repetiţii şi spectacole încă din momentul în care clădirea teatrului a intrat în renovare, şi au fost nevoiţi să se plimbe prin tot felul de locaţii. În acel moment Gheorghe Ştefan le-a atras atenţia că TT-ul se află în subordinea Consiliului Judeţean, care avea obligaţia să se ocupe de aceste aspecte organizatorice. Pentru că s-a insistat pe această idee, primarul Ştefan a spus: „Au fost nişte propuneri la un moment dat, la Casa de Cultură, ori în sala CJ, dar, dacă dumneavoastră îmi spuneţi un loc care este în patrimoniul primăriei, şi se pretează să jucaţi teatru, eu sunt de acord şi mă consider vinovat. Dar spuneţi-mi spaţiul pe care l-aţi cerut, spre exemplu, am vrut spaţiu în ştrand şi nu ne-aţi aprobat…”.
Gheorghe Bunghez a încercat să detensioneze situaţia: „Noi nu am venit aici să învinovăţim pe nimeni, ci să propunem soluţii pentru remediere. Soluţii pot fi găsite numai cu proiectantul şi cu dirigintele de şantier. Ei sunt specialiştii care pot rezolva problemele, nu primarul. Pe reprezentant, pe domnul Dan Popa, îl cunoaştem şi îl preţuim de ani de zile, dar problema este că dânsul se află acum între ciocan şi nicovală, probabil”.
Dan Popa, reprezentantul firmei contractante a arătat că toţi cei implicaţi au încercat doar să-şi facă datoria şi că era bine dacă la această întâlnire ar fi participat şi cineva de la Consiliul Judeţean, instituţie care este proprietarul teatrului.
*” Ne trimiteţi de la Consiliul Judeţean la primărie, de aici la proiectant, apoi la dirigintele de şantier”
Pentru că s-a discutat şi despre consultarea oamenilor de teatru încă de la începutul lucrărilor, Gheorghe Bunghez a arătat că Liviu Timiş este criticat pe nedrept: „M-am uitat pe procesul verbal, iar el nu este cuprins în comisia de recepţie, în timp ce alţii sunt. Nu am nimic cu nimeni, dar părintele paroh este în comisie. Să mă ierte Dumnezeu!”. Gheorghe Ştefan a avut un singur reproş pentru directorul Timuş: „Întrebaţi-l pe director dacă a fost vreodată la mine şi dacă a făcut vreo sesizare scrisă”.
După principiul „Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii!”, Liviu Timuş a arătat că a solicitat inclusiv sprijinul city managerului Bogdan Puşcaşu, pentru a ajunge în biroul primarului şi că a depus o sesizare încă din 2011.
Pentru că şi actorul Tudor Tăbăcaru s-a plâns că nu a reuşit să intre nici în zi de audienţe la primar, alţi colegi s-au alăturat vociferând. „Ştiţi ce faceţi acum? Ne trimiteţi de la Consiliul Judeţean la primărie, de aici la proiectant, apoi la dirigintele de şantier, iar noi nu înţelegem absolut nimic. Vrem să rezolvaţi problema!”.
Gheorghe Ştefan a revenit asupra detaliilor tehnice care, în opinia sa, sunt rezolvabile: „Aici e vorba de fonduri europene. Vin şi ne controlează cei de la Curtea de Conturi şi alţii. Dacă nu se face totul cum trebuie ne ia toţi banii înapoi. Problema este că nu primarul a spus cum trebuie să se facă lucrările acestea. Primarul a accesat fondurile, pe urmă dacă dirigintele de şantier, constructorul au făcut erori, părerea mea este că pot fi corectate. Credeţi că soluţia este să ne certăm tot timpul? Nu era mai bine de la început să stăm la masa tratativelor şi să spună fiecare exact ce vrea. La orice lucrare există câte ceva, nu există constructor care să facă lucrarea sută la sută perfectă”.
Şi din acest moment au început să curgă sesizările despre diferite probleme mai mici sau mai mari, pete de infiltraţie, deficienţe legate de amenajări şi s-a ajuns până la reproşuri legate de politică.
La final, concluzia a fost că fiecare dintre cei prezenţi trebuie să pună pe hârtie deficienţele pe care le constată iar acestea să fie înaintate primăriei, constructorului şi Consiliul Judeţean pentru a fi rezolvate.
Aceasta doamna Brudaru isi primeste probabil leafa de la domnul Stefan direct. Urmaresc articolele sale si raman crucit cum poate aceasta doamna sa rastalmaceasca situatiile si sa il mangaie pe domnul Stefan.Eu am fost la TT si am vazut si auzit tot ce s-a intamplat acolo. A fost pur si simplu o revolta a a actorilor.
D-ra Angela Brudaru, mutati-va la Primarie ca va face primaru un post caldut, nu mai rupeti din context afirmatii si nu mai dezinformati cetatenii. Aveti curajul sa publicati aceasta postare? Este presa din P. Neamt libera?Da? Sa vedem.
Ceea ce s-a întâmplat ieri are o singură cauză: VICIU DE PROCEDURĂ. După elaborarea proiectului de renovare (care trebuia făcut în spiritul proiectului de construcţie elaborat de arhitectului Roger Bolomey în anii ’30 ai secolului al XX-lea), trebuia constituit un colectiv de urmărire a realizării lucrărilor (din comisie trebuia să facă parte oameni / specialişti în activitatea teatrală) şi acum avea cine răs-punde. Dar aşa se întâmplă când oamenii cred că ştiu totul… Aşa s-a întâmplat şi la renovarea Cetăţii Neamţ (v. tâmplăria de termopan!!!), ca să nu mai vorbim de alte „realizări” cu care ne-am pricopsit în ulti-mii ani în oraş, inclusiv cu sfărmarea unor grupuri statuare sau dispa-riţia unor lucrări de artă din oraş (unde este tapiseria de la fosta sală de recepţie a Hotelului Ceahlăul? Pentru cine nu ştie, autorul acesteia este acelaşi cu cel a cărei tapiserie se află la ONU. Dar lucrarea (mozaicul) de pe faţada aceluiaşi hotel ? Şi lista cu „lucrări” făcute cu aprobarea sau din dispoziţia unor oameni pricepuţi la toate ar putea continua…)
PS. Sculptura din spatele clădirii Agenţiei de Mediu este tot cu spatele către spaţiul dintre blocuri? N-o vede nimeni. Verbal, am mai adus la cunoştinţa celor care au datoria să se ocupe de asemenea lucruri încă de prin 2005. Şi ce dacă?
Ceea ce nu aveti interesul sa vedeti d-stra si sa prezentati cetatenilor in mod corect si obiectiv stimata d-na /ra Brudaru, din motive care noua cetatenilor ne scapa deocamdata ,este proasta calitate a reabilitarii unui monument istoric si nici exigenta minima in ce priveste calitatea in constructii. Sunt nenumarate deficiente constatate la receptie, incepand de la proiectare si pana la finisaje , deficiente pe care nu vi le mai amintesc, fiindca probabil e inutil sa o fac. Ceea ce ne deranjeaza este aroganta acestui samsar de jucatori de fotbal de divizia B care incalca cele mai elementare reguli de adresabilitate in fata unor oameni de cultura, dar si faptul ca d-stra rastalmaciti, dezinformati in incercarea de a pune batista pe tambal.Pe mine una ma doare ca presa scrisa din acest pitoresc odata orasel de munte, este aservita acum unor oameni de o indoielnica probitate morala.