Pomul şi învăţătorul se cunosc după roade

70% dintre liceeni au picat la simularea bacului

* Mai mult de 57% au avut note între 1 şi 1,99

* Liceele analizează cauzele şi pregătesc programe de remediere

Jocurile pe calculator, Pub-urile şi cluburile par să aibă mai mare trecere în faţa liceenilor din această generaţie decât orele de curs, de vreme ce aproape trei sferturi dintre ei par să fi trecut prin şcoală ca gâsca prin ape…Simularea bacalaureatului de săptămâna trecută a scos la iveală mari carenţe în nivelul de pregătire a elevilor nemţeni. Din cei 4.809 elevi participanţi la toate cele trei probe, 3.395, adică 70,57% nu au luat nota de trecere 6, aşa încât au un volum enorm de informaţii de recuperat până la vară când vor da piept cu examenul real. Mai trist şi mai de neînţeles este faptul că, în condiţiile în care toate tezele au primit 1 punct din oficiu, 2.785 dintre lucrări au primit note cuprinse între 1 şi 1,99. Alţi 610 candidaţi au luat note cuprinse între 5 şi 5,99. Dintre cei consideraţi reuşiţi, 558 au trecut la limită, cu note între 6 şi 6,99, în timp ce 513 au avut media celor trei probe între 7 şi 7,99. Medii mai bune, între 8 şi 8,99 , au avut doar 278 de liceeni, 65 au avut note mai mari de 9, dar nici un candidat nu a obţinut media 10, deşi, separat pe probe au fost 16 note maxime.

* Matematica, supliciul liceenilor!

Cele mai mici note au fost la proba obligatorie a profilului, unde mai bine de jumătate dintre candidaţi au dat piept cu matematica pe diferite curricule. Din cei 4.892 de elevi care au susţinut proba a doua, 67, 72% au picat cu note sub 5, alţi 555 de candidaţi, adică peste 11% au luat note între 5 şi 5,99. Doar puţin peste 20% dintre candidaţi au obţinut note de trecere la această probă, cei mai mulţi dintre ei, 6,41% la limită, cu note de 6-6,99. Şase candidaţi au arătat totuşi că se poate şi au reuşit performanţa de a obţine nota 10 chiar şi la proba considerată cea mai grea de majoritatea liceenilor din clasa a XII-a.

La Colegiul Naţional de Informatică (CNI) din Piatra Neamţ, singurul liceu în care toţi candidaţii au dat proba a doua la matematică, profilul fiind matematică-informatică, promovabilitatea la această simulare a fost de 56%. „Rezultatele reflectă situaţia actuală, însă ne aşteptăm ca la vară, la examenul real promovabilitatea să se situeze tot undeva la 88% ca în fiecare an, pentru că avem copii buni. În medie cam 20 din fiecare serie pică la bacalaureat”, ne-a spus prof. dr. Daniela Neamţu, directorul CNI.

Cel mai bun colegiu din judeţ, Petru Rareş, a avut o promovabilitate de peste 80%, câţiva candidaţi fiind notaţi la probe cu nota maximă. „Noi stăm bine la promovabilitate, faţă de ce am văzut la nivel de judeţ. La matematică au fost nişte subiecte ceva mai grele, din ce am înţeles de la copii, am avut şi 8 absenţi, din care vreo 4 erau internaţi în spital”, ne-a spus prof. Mihai Obreja, directorul Colegiului Naţional Petru Rareş.

Cel mai slab rezultat se aşteaptă a-l obţine şi la această simulare tot Grupul Şcolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad” din Horia, unde anul trecut doar 2 elevi au promovat bacalaureatul în sesiunea a doua din toamnă, pentru că în vară promovabilitatea a fost zero.

*ISJ Neamţ: „Nu ne-am aşteptat, suntem dezamăgiţi!”…

Săptămâna viitoare conducerea ISJ Neamţ se va întâlni cu directorii de şcoli, pentru a analiza împreună această situaţie şi a găsi cele mai bune soluţii. Unii directori de licee încă nu digeră aceste rezultate şi şi-au exprimat dorinţa de a mai organiza la nivel de şcoală încă o simulare a examenului, cu alte subiecte, pentru a se edifica asupra nivelului de pregătire a elevilor.

„Suntem foarte dezamăgiţi că nu învaţă aceşti copii”, ne-a spus Gabriela Banu, inspector general şcolar adjunct al judeţului. „Ei trebuie să realizeze până la urmă că fiecare ne aşternem drumul în viaţă. Dacă nu conştientizează acum, cât încă mai sunt în şcoală, mai târziu le va fi mult mai greu să facă ceva în viaţă fără să fie pregătiţi. Nu ne-am aşteptat, sincer, la aceste rezultate şi suntem supăraţi şi nemulţumiţi, dar acum trebuie să vedem care sunt cauzele. Vom primi în perioada următoare observaţiile fiecărei şcoli legate de cauzele ce au generat aceste rezultate atât de slabe şi vom stabili apoi măsurile de luat, oricum fiecare şcoală îşi pregăteşte programul remedial. Nu spunem că numai elevii sunt vinovaţi, or fi şi unii profesori, dar tinerii aceştia trebuie să realizeze că fără să facă un efort, fără să muncească pentru viitorul lor nu vor face nimic. Nu spune nimeni că este obligatoriu să iei bacalaureatul, mai sunt şi clasele profesionale, dar dacă tot au făcut un liceu nu este normal să-l şi finalizeze cu o diplomă?”.

Stabilirea „vinovaţilor” pentru acest eşec ar trebui, însă, începută de la a-i pune pe plan egal pe elevii „care nu vor să înveţe” cu profesorii care sunt prea rutinaţi şi prea afectaţi de propriile probleme ca să-i mai intereseze cum anume se fac înţeleşi la clasă. Aşa ar fi corect. Pentru că şi la galele învăţământului sunt premiaţi deopotrivă elevii olimpici şi profesorii care i-au pregătit. Şi dacă meritele se împart, aşa ar trebui să se întâmple şi cu eşecul. După care să se caute soluţii reale care să funcţioneze. Ca să nu fie şi la anul exact la fel.