Poiana Teiului: bani europeni pentru patru proiecte

04/12/2013

poiana teiului 1 poiana teiului4Petru Bîia, primar Poiana Teiului

*Trei sunt în derulare, altul în aşteptare!

convorbire cu primarul Petru Bâia

Rep.: Sunteţi primarul din rural care vă “scăldaţi” în bani europeni…Am în vedere proiectul integrat de 2,5  milioane euro, alte două pentru asfaltări de drumuri şi corectare torenţi montani. Cel de-al patrulea e pentru o bază sportivă destinată tinerilor din comună. Dacă adunăm fondurile, ies câteva milioane bune de euro…Vă propun să vorbim despre fiecare, în parte. Pentru ce anume sunt destinate finanţările europene şi cât s-a consumat din ele.

Petru Bâia: La proiectul integrat de 2,5 milioane euro noi am început ceva mai târziu implementarea. Asta pentru că finanţarea am obţinut-o în urma contestaţiei pe care am depus-o la momentul respectiv. Am câştigat şi imediat ne-am şi apucat de treabă. De asta suntem un pic mai în urmă,  am demarat lucrările mai târziu.

Rep.: Dar nu chiar foarte în urmă…

P.B.: Da, pentru că am recuperat pe parcurs. Acum suntem la ultima tranşă de plăţi. Semn clar că suntem avansaţi cu lucrările la toate obiectivele investiţionale incluse în proiectul integrat. Documentaţia de acum este mai dificilă, mai stufoasă, fiind vorba de ultimele plăţi europene pentru acest proiect.

Rep.: Cum v-aţi descurcat cu banii româneşti? Că se ştie, la finanţările europene, faci o parte din lucrări pe care le plăteşti din fonduri proprii. Abia după asta se dau banii europeni, pentru decont.

P.B.: N-am apelat la credite bancare, ne-am descurcat cu resursele noastre. Aşa am scăpat şi mai ieftin. La scrisoarea de garanţie pentru creditul bancar trebuie achitat un comision, la credit sunt de plată dobânda şi comisioanele aferente.

Rep.: Care sunt obiectivele mari incluse în proiectul integrat, realizat cu fonduri europene  integral nerambursabil?

P.B.: Avem  sisteme de alimentare cu apă şi canalizare în satul Pârâul Fagului, au fost asfaltate două drumuri comunale la Pârâul Fagului şi la Poiana Teiului, şi a fost constuit un centru social de zi pentru elevi, tip after school.  Deocamdată, la un drum mai avem de lucru vreo 60 m, în rest lucrările sunt finalizate şi recepţionate.

Rep.: After school e “viabil”, adică poate fi dat în folosinţă? Că angajări de personal nu puteţi face, fiind blocate posturile din sistemul bugetar…

P.B.: Avem încheiat un parteneriat cu un ONG. Noi asigurăm plata utilităţilor necesare, iar ONG-ul angajează personalul care va lucra la after school.

Rep.: Celelalte două proiecte europene aflate în derualre?

P.B.: Unul include lucrările de corectare torenţi montani, în valoare de un milion de euro. Luni s-a făcut vizita în teren a specialiştilor finanţatorului, pentru a face putea face prima tranşă de plăţi. Este vorba de doi torenţi montani, Pârvu din satul Poiana Teiului şi Faur din Poiana Largului. Unul din criteriile de selecţie a proiectul era ca, în ultimii 5 ani, toreţii respectivi să fi produs inundaţii, calamităţi semnalate la ISU. Din păcate am avut necazuri de acest gen. Anul viitor vom finaliza lucrările la investiţiile incluse în acest proeict. Prin celălalt proiect, fondurile europene au fost alocate pentru asfaltarea unui drum comunal, cel care duce spre Mănăstirea Petru Vodă. Se lucreză acolo. Dar nu la drum, ci la întăriturile de maluri, ca drumul să fie protejat. Abia după asta vor începe lucrările de asfaltare a drumului.

Rep.: Problema era că, până la Mănăstirea Petru Vodă, mai rămânea o porţiune de drum neasfaltată, nefiind inclusă în proiectul european. Cu siguranţă, ceva s-a făcut acolo.

P.B.: Nu puteam lăsa aşa, o treabă parcă neterminată. Acea porţiune de drum este deja asfaltată, cu fonduri de la bugetul local.

Rep.: Proiectul în aşteptare?

P.B.: L-am întocmit deja, urmează să-l depunem la GAL “Ceahlău”, din care face parte şi comuna Poiana Teiului. Fondurile europene le solicităm pentru realizarea unui teren de sport, pentru tinerii din comună. El va fi amplasat la coada lacului, în zona Piatra Teiului.

Rep.: Suneţi  un “primar campion” în atragerea fondurilor europene destinate investiţiilor din mediul rural. Imediat, vă vor bate la uşă cele care se vor aloca în perioada 2014-2020. La ce vă gândiţi, dacă nu cumva deja aveţi pregătite şi proiecte?

P.B.: Ne-am gândit la mai multe investiţii, dar să vedem concret pentru ce se vor aloca banii europeni. În cea mai mare parte, cu apa am rezolvat-o, cu reţelele în sistem centralizat avem acoperit cam 90 la sută din comună.  Bani ne-ar mai trebui pentru reţele de canalizare.

Rep.: S-a mai făcut ceva cu spaţiile de şcolarizare? Avem o mai veche supărare…

P.B.: Nu s-au mai alocat fonduri pentru şcoala la care vă referiţi, cea din Poiana Teiului, deşi lucrările sunt începute de ani buni. Nu se învaţă în schimburi, avem două microbuze şcolare pentru naveta elevilor. Un microbuz l-am primit de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, iar pe celălalt l-am cumpărat noi.

Rep.: Vă aflaţi în zona montană, unde zootehnia e baza. În plus, de profesie sunteţi medic veterinar. Aşa că ne puteţi spune cel mai bine cum se mai “mişcă” turmele…

P.B.: E schimbare de optică, în modul de a face zootehnie. Totodată, se observă şi o creştere a interesului pentru activitatea de creştere a animalelor, din partea tinerilor. S-au făcut investiţii în realizarea de adăposturi pentru animale, de stâni. Deţinătorii de animale vor să-şi promoveze produsele tradiţionale, specifice zonei. Am discutat şi cu fermierii din comunele vecine pentru a obţine o finanţare europeană pentru realizarea unui punct de desfacere a produselor respective, să fie nişte brand-uri locale.  Vrem să înfiinţăm şi un grup de producători locali, pentru cei din zona montană. La mare căutare cred că vor fi produsele lactate, brânzeturile, cele din carne şi peşte, dar şi mierea de albine. În alte zone sunt promovate produsele locale, au succes. La noi de ce nu?

Rep.: Ce părere aveţi de noul Cod silvic, care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor?

P.B.: Nu mai ştiu ce s-a mai făcut la el, cum arată acum. Când a fost dat spre dezbatere publică, am  trimis nişte propuneri de-ale noastre, nişte amendamente, ca să zic aşa.  Nu ne-au convenit mai multe chestiuni. Faptul că exploatarea masei lemnoase nu se va mai face direct din pădure, “pe picior”, vine cu multe dezavantaje pentru micii întreprinzători din zonă. Piaţa lemnului va fi acaparată de firmele mari.  Va fi şi în dezavantajul micului proprietar, care nu mai poate tăia copacul din bucata sa de pădure.

Pagină realizată de Tina CONDREA

Foto: Sorin PRUTEANU

1 Comentariu la acest articol. Alatura-te conversatiei.

  1. VLAD 04/12/2013 la 21:51 -

    In microbuze merg copiii inghesuiti, Doamne Fereste de un accident. Trebuie luate masuri urgente!!!