Adică, de un exemplu, Măriile Lor responsabile de Sănătatea nemțeană și de banii cheltuiți prin sistem zic azi că trebuie doctori și, peste ceva timp se răzgândesc. Că au mai murit 16 oameni de când un X-ulescu a luat de bun anunțul inițial și s-a apucat să bage bani în cabinet ține de poveștile nescrise de Creangă. Dar educative.
Rămâne faptul: între „trebuie medic” și „nu mai trebuie” a fost alba-neagra.
La spital se tot schimbă directorii interimari mai ceva ca plimbarea Ceahlăului între A și B. Avem, de ceva timp, directori ABBA – ba principal, ba adjunct și viceversa. Nu e alba-neagra?
Prefectura constată (o să vă povestesc odată, pe larg) că a ajuns la validare o hotărâre de la un Consiliul Local de la Văscăuții din Vale care nici măcar nu a fost supusă la vot. Constată bine, cu subiect și predicat cum că cineva și-a bătut joc de votul consilierilor, de Prefectură și de lege. În limbaj normal, că eu nu sunt avocat ca domn prefect, Prefectura zice că s-a comis un fals.
A anunțat Parchetul? Nu. A cerut – țineți-vă să nu vă tăvăliți de râs!!! – Consiliului local respectiv să dea o altă hotărâre prin care să anuleze actul despre care Prefectura zice (și prefectul semnează) că este nelegal, că a fost falsificat. Păi cum să anuleze – după un creier normal – oamenii ceva ce nu votaseră? Nu e alba-neagra?
Un funcționar sau un polițist oarecare e sancționat de șefii săi. Șefimea zice că pe bune, sancționatul țipă că e răzbunare și abuz. Contestă. Mai comite o boacănă – zice șefimea – iar e sancționat, iar contestă. Din -nșpe contestații câștigă una-două, restul le pierde. Dar procesul (nu cel/cele) din instanță merge înainte: boacăne, sancțiuni, dosare pe rol… Până la Paștele Cailor. Nu e alba-neagra?
Păi e, și e al naibii de bine înfipt în tot ce înseamnă mecanism al societății. Că mecanismele astea, bazate pe niște legi deștepte nevoie mare, par să fi fost create după principiul „ba pe-a mă-tii”. Legi bune și drepte aplicate corect? Hai, mă leși?…, după cum ar zice intelectuala de mall.
La noi, concubinajul dintre mioritic și balcanic a creat nu doar democrația originală ci și legislația și practica originală. Mâine dacă aducem o roată perfectă dintr-o țară cu economie beton, îi facem noi un drăguț de update și-i trântim vreo șase colțuri ca, pusă la căruță, să facă un minunat de hodoroc-tronc și să răstoarne căruța.
Prin țările pe unde roata e plictisitor de rotundă sunt câteva zeci de legi, unele vechi de secole. La noi se fac – parcă ar fi șuruburi la normă – anual mii de legi, hașgeuri, ordonanțe și alte acte normative împopoțonate musai cu „de urgență”. Pentru că avem talentul de a trânti colțuri la roți. Din a face alba-neagra din orice. Gratis, oare?
