PLUGUŞORUL ASOCIAŢIEI CLUB SPORTIV ECVESTRU „COSTACHE LUPU” PENTRU CONSILIUL JUDEŢEAN NEAMŢ ŞI PREFECTURA JUDEŢULUI NEAMŢ 2018 – 2019

Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
C-am venit astăzi să ar,
Chiar în anul centenar,
Tot cu plugul lui Traian,
Vom păşi în noul an;
Tragem un arc peste ani,
Doar pe cai, nu cu plăvani,
Ca să alergăm în zbor
Pentru a spune tuturor,
Cum am urat an de an
La Consiliul Judeţean
Şi cu plugu-n bătătură
Sub geamuri la Prefectură.
Cu trâmbiţe şi făclii,
De prin anul două mii,
Noi tot uram dregătorii,
Până când risipeam norii,
De-apăreau cerul senin
Şi poloboace cu vin.
V-amintim acum şi vouă,
La sfârşit de nouă-şi-nouă
Îi spuneam lui domn’ Bobeanu
C-a fost îmbelşugat anu’,
Că dăduse-acel greu test
Cu regiunea nord-est,
Obţinând pentru judeţ,
O victorie de preţ,
Reuşind chiar performanţa
De a echilibra balanţa,
Iar industria nemţeană,
Să nu mai rămână-n pană,
Din nou să funcţioneze.
Viaţa să ne-o redreseze.
Atunci am vrut să mă duc,
La domnul Harasemiuc,
Spre a nu-l ruga în zadar,
Să ne dea un celular,
Pentru-a ura-n receptor,
Ca în anul următor,
Venitul minim să crească,
Taxele nu se mărească,
Iar noi vom veni frumos,
Şi călare şi pe jos,
Chiar dacă-i drumul cam greu,
Prin gropi dăm câte-un rateu,
O să-ndemnăm băieţi,
Să ne-audă Carabeţ,
Şi-o să-l pună pe Munteanu
Să facă drumul la anu’.
Aşa cum a fost în plan,
Consiliului Judeţean,
Trageţi-i brazdă pe rouă,
Pentru anul nouă-şi-nouă!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Dup-această scurtă tură,
Ajungem, la Prefectură,
Care poartă sub armură,
Ordonanţe de guvern,
Pentru-a ne-arunca-n infern;
Prefectul Şendrea, jurist,
S-a dovedit mare artist,
Oricând la negocieri,
Discutând cam în doi peri,
Le-a tras la sindicalişti,
Tunuri de artilerişti,
De le-îngheţat limba-n gură,
În faţă la Prefectură.
Nu vrem să ne doară capu’,
Aşa că, domnule Ţapu,
Care eşti un prefect, „Sub”,
Umblă-oleacă la şurub,
Că cei de la guvernare
Sunt oamenii dumitale;
Faceţi ca în două mii
Să fie şi bucurii,
C-au fost destule belele,
Care de care mai grele;
Iată că aniversăm
Zece ani de când sperăm
C-o s-avem vremuri mai bune
În judeţ şi în comune;
Am citit chiar ieri în lună
C-o s-avem viaţă mai bună,
Cum că s-a scumpit benzina,
Şi căldura şi lumina,
Şi mâncărica, săraca,
Vântul, aerul şi apa.
Chiar şi-aşa noi tot sperăm,
Când o fi ca să votăm,
Tot aşa, fără culoare,
Ca s-ajungă fiecare,
Pe scaun de dregători,
Iubit de-alegători!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Şi-acum cinstite gazde,
Vom mai trage nişte brazde,
Invitându-vă cu noi
Tocmai în două mii doi,
Când vă ura în pridvor,
„Răcnetul Carpaţilor”,
Un ziar incandescent,
Arţăgos şi virulent,
Care pe-atunci îndemna
Urătorii cam aşa:
Aho, aho, copii trăzniţi,
Staţi puţin şi nu răcniţi,
Daţi-vă lângă fereastră
Şi-ascultaţi urarea noastră,
Plăsmuită cu umor
De „Răcnetul Carpaţilor”;
Am venit şi noi cu plugul
Ca să împlântăm belciugul,
Să scărpinăm cu sacâzul,
Să înţepăm cu bâz-bâzul,
Să troznim cu plesnitoarea
Până s-o schimba culoarea.
Ne-am alăturat de cai
Pentru că n-avem buhai;
Când anul se înnoieşte
La noi plugul rugineşte,
Nu începe a ura,
Nu incepe-a semăna,
Ci-i pus tot pe cârcotit
Pân-o fi la asfinţit,
C-aşa-i Răcnetul lăsat,
Probabil că-i blestemat
Să de în vileag prostia,
Hoţia, escrocheria,
Abuzul şi laşitatea,
Servilismul, nedreptatea.
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Când cu circul când cu teatru’,
Urcăm în două mii patru,
Iarăşi la sfârşit de an
În Consiliul Judeţean
După lupte-nverşunate,
Când pe burtă, când pe spate,
Cu lovituri sub centură,
Ori discursuri de-anvergură,
În show-uri televizate
Sau în presă publicate,
Candidaţii la locale,
N-au lăsat-o deloc moale.
Toate partidele-n cor
Ni s-au străduit de zor
Să promită sprintenele
Câte-n lună şi în stele;
Dar PSD şi-Alianţa
Le-a cam risipit speranţa,
Doar PUR-ul si PRM-ul
Reuşiră-a-nvinge greul
Şi le-au trosnit o torpilă
Prin Badea şi prin Frăţilă;
Acum la sfârşit de an,
Consiliului Judeţean,
Păstorit de Constantin,
Om gospodar, bun creştin,
Tot alaiul vă urează
Să vegheaţi cu mintea trează
Iar în următorii ani
Să alocaţi mai mulţi bani
Pentru alte stimulente,
Pentru salarii decente,
Iar la vreo rectificare
S-avem norocul cel mare
Să intre şi călăria,
Care-a fost mereu mândria
Sportului din România.
Hai porniţi flăcăi acum,
Să-ndemnăm plugul la drum!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Trecem pe la Prefectură,
Recunoscută structură,
Implicată chiar în foţă
Ca o luminoasă torţă,
Cu domnul prefect Mocanu,
Starostele, barosanul,
Pe care-l vedem cam trist
Pentru că e navetist,
Dar venind acum în faţă,
Crezând că-i prefect pe viaţă,
Poate Ştefan s-o-ndura
Vreo locuinţă i-o da
Undeva pe la Speranţa,
Pentru a-ntări-Alianţa;
Chiar dacă domnul prefect,
Politic n-are efect,
C-a plecat din PNL
Neaşteptat de repede,
Totuşi Alianţa mamă,
Aşa-n secret tot îl cheamă,
S-o sprijine când e greu,
Permanent, dar nu mereu
Pentru domnul Toderaş,
Că-i băiat fin, de oraş,
Îi dorim mai multă pace,
Cu Constantin să se-mpace,
Să-nceteze cârcoteala
Şi toată ciorovăiala;
Acum pentru consolare
Croiţi-i o brazdă mare,
În care să-nsămânţeze
Şi apoi să recolteze,
Numai culturi de-mpăcare
Că-i loc pentru toţi sub soare.
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Puşi mereu numai pe fapte
Iată-ne-n două mii şapte,
La Consiliul Judeţean
Păstorit de nici un an
De-un tinerel preşedinte,
Băiat fercheş şi cuminte,
Politician de rasă,
Poate să de la mulţi clasă;
Încă de la început
S-a străduit, s-a zbătut,
Fonduri multe s-acceseze
La proiecte să lucreze
Judeţul să-l redreseze.
Marcoci, proaspăt preşedinte,
Cu ceva timp înainte,
Trecuse prin Prefectură,
C-a-ntr-o mică aventură,
Unde s-a maturizat,
Căte ceva a-nvăţat,
Momentul l-a ajutat
Spre culme l-a propulsat,
Conducând de peste-un an,
Dârz, Consiliul Judeţean.
Trageţi plugul înainte
Pentru domnul preşedinte!
Şi o brazdă-n faptul serii
Pentru toţi consilierii!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Şi cum timpul grabnic trece,
Două mii douăsprezece,
Ne aduce acest an
La Consiliul Judeţean
Un bărbat adevărat,
Cunoscut şi-apreciat,
Om vrednic, peste măsură,
Vestit în agricultură.
A reuşit să-nvingă,
Tot judeţul să-l convingă,
Fiind ales preşedinte,
Unii au luat aminte
Ca banul să investească
Judeţul să înflorească;
Dar Tărâţă preşedinte,
Cu gandul la cele sfinte,
Şi-a propu aşa, în mare,
Ca pentru parlamentare,
Să obţină un scor bun,
Înainte de Crăciun.
Domnul chiar l-a ajutat
Şi-n cameră şi Senat
A propulsat partenerii
Sus, în sferele puterii,
Să facă o bună figură
În noua legislatură.
Fiindcă ştim toţi USL-ul,
Ales ca să-nvinga greul
Va fi de-acum la butoane
Pe câmpuri şi în saloane.
Se cuvine-o urătură
Pentru sfânta Prefectură;
Domnul Mitea ca prefect,
Ar vrea să fie perfect,
Harnic, mândru ardelean,
Adevărat ortoman,
Acas-ajunge când poate,
Că-i plac drumurile toate
Şi i-a dat dumnezeu harul
Să cânte ca Dan Spătaru;
Când Ponta s-a supărat,
Fiind greşit informat,
Nea Culiţă, brav bărbat,
Pe dată l-a apărat,
Decretând „nevinovat”
La sfărşit de urătură
Pentru-ntreaga Prefectură
Consiliului Judeţean,
Acum la sfărşit de an,
Ca judeţul să-nflorească
Iar lumea să vă iubească!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Multe valuri au trecut
După cum Domnul a vrut.
În două mii cincisprezece,
Observând cum timpul trece,
De mai bine de un an,
Preşedinte-i Iacoban
Român verde, ortoman,
Încercat cu experienţă,
Manifestă exigenţă,
Deseori severitate
Dar şi multă bunătate,
Echilibru, toleranţă,
Iar în ultimă instanţă,
A semănat armonie
Şi multă prietenie.
Îi dorim victorii multe,
Subalternii să-l asculte
Iar Consiliul să-l urmeze
Proiectele să-i voteze.
Şi în anul care vine
Să-i meargă extrem de bine,
Trageţi roata înainte
Pentru-al nostru preşedinte
Mânaţi măi, hăi, hăi!
Mai facem o urătură
În final la Prefectură
Acum doar aleatoriu
Reprezintă-n teritoriu
Guvernul de tehnocraţi
De prin lume adunaţi;
Dar bravul nostru prefect
Dornic de a fi perfect
În judeţ deja-i vestit
Că-i tânăr neliniştit
Priveşte de la-nălţime
Ce se-ntâmplă prin mulţime.
Este-un bun guvernator
Străduindu-se de zor
Legile să se respecte
Iar măsurile corecte
Să se-aplice foarte bine
Cum spuneam, de la-nălţime;
Ca un impunător brad,
Domnul Angheluţă Vlad,
O urare cu efect
Şi pentru domn’ subprefect
Un specialist select
Nu-i chiar tânăr da-i fâşneţ
Şi aleargă prin judeţ
Implicându-se activ
Rezolvând operativ
Problemele complicate
Ce se cer soluţionate.
Aşa iese la bătaie
Domnul Gheorghe Nicolae
Urăm de lângă trăsură
Pentru toţi din Prefectură:
Mânaţi măi, hăi, hăi!
Vremea vine, vremea trece,
E două mii şaisprezece;
An cumplit elecoral,
Unii călare pe val
Au cucerit la locale
Victorii fenomenale,
Uneori surprinzătoare,
Însă chiar hotărâtoare
Pentru a fi majoritate
Cum se zice, ca la carte,
În Consiliul Judeţean,
După-un inteligent plan,
PSD-iştii pe cai mari,
Nefiind majoritari,
Au reuşit în final,
Să urce din nou pe val,
Datorită lui Arsene,
Care s-a trezit din vreme,
Cum îl ştim, disciplinat,
Politican rasat,
A ştiut să-nvârtă roata,
Hotărând pe dată soarta,
În Consiliul Judeţean,
După cum avea în plan,
Iară la municipal,
Călare din nou pe val,
A creat majoritate,
Să meargă treaba pe roate.
După-aşa retrospectivă
Se impune-o perspectivă,
Nu tristă şi pesimistă,
Ci extrem de optimistă,
Îndrăzneaţă, curajoasă,
Minunată, luminoasă,
De-o fi vreun moment de criză,
Poate-apărea o surpriză;
Să vrea însuşi PSD-ul,
Ca la braţ cu PNL-ul,
Să facă pe neaşteptate,
O altă majoritate;
De-ar putea consilierii,
Tentaţi de-orgoliul puterii,
Când şi când să mai cedeze,
Împreună să voteze,
Hotărârile dreptăţii,
În slujba comunităţii,
S-ar crea un pol solid,
De fapt, un singur partid,
Fără doctrine, culori,
Slujindu-i pe-alegători,
Ca să-l numim la bilanţ,
Partidul brav de la Neamţ;
Trageţi brazda cea mai mare
Pentru o colaborare!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Dar pân-atunci, PSD-ul,
Nevoit să ducă greul,
Clar se va orienta,
Atent va mobiliza,
Propriul nucleu de partid,
Experimentat, solid,
Îndrumat de preşedinte,
S-atingă mai multe ţinte,
Pentru că sunt la butoane,
Şapte-şi cinci de milioane,
Să fie chivernisiţi,
Foarte atent cheltuiţi,
Raţional, cu măsură,
În ampla infrastructură;
Urgentă, pe filieră,
E structura rutieră;
Aprobat şi prins în plan,
Drumul Mărgineni-Roman,
Ce-ajunge-n european,
Va costa, fără fasoane,
Trei-şi două milioane;
Se află la mare preţ
Şi alte drumuri din judeţ,
Încadrate-n parametri,
Şaptezeci de kilometri;
Apar şi poduri pe hărţi,
În vreo opt localităţi.
Mai trebuie remarcate
Investiţiile-aprobate,
La-nvăţământ, sănătate,
De cârcotaşi criticate,
De cei mulţi apreciate;
S-or construi cu eforturi
Întâi, cinci helioporturi,
Şi un grandios spital,
Ultramodern, în final;
Mai multe dotări, după caz,
La Roman, Târgu Neamţ, Bicaz;
Aceste realizări,
Cu beneficii, urmări,
Vor aduce bunăstarea,
Progresul şi dezvoltarea,
Ne vor duce înainte,
Cu Arsene preşedinte;
Şi-atunci, cei plecaţi afară,
Se vor întoarce-n ţară,
Vor veni nemţenii-acasă,
Cu drag să-i punem la masă
Şi-mpreună să urăm,
Judeţul să-l colindăm,
Iar pentru realizări,
Să-i tragem nişte cântări,
Şi-nc-o brazdă-n bătătură,
Stropită cu băutură!
Pentru-a noastră prefectură,
Condusă-n ultimul an
Cu-ambiţie şi elan
De-acea doamnă serioasă,
Activă, ambiţioasă,
Care-n mersul său isteţ,
De secretar la judeţ,
A vegheat fără percepte,
Legile să se respecte,
Lăsându-i lui Bosovici,
Problemele mare şi mici,
Fiindcă-i acum secretar,
În regim interimar.
Şi-acu-n an de sărbători
Cu fete şi cu feciori
Ne-am adunat sub fereastră
Şi-am rostit urarea noastră
Pe care-o zicem şi-acum
Apoi vom pleca la drum:
Dragii moşului copii,
Vreau iar să vă văd zglobii,
Fericiţi, întorşi acasă,
De sărbători toţi la masă,
Să petreceţi, să cântaţi,
Pe cei dragi să-i colindaţi,
Cum aţi prins de la străbuni,
Ca adevăraţi români.
Am venit, azi, la fereastră,
Să aduc în curtea voastră,
Cadouri nenumărate,
De la guvern adunate:
Salarii din plin mărite,
Pensii consistent sporite,
Impozite mai scăzute,
Şi alte biruri dispărute.
Ştim, Programul guvernării,
Vrea prosperitatea ţării,
Iar Dragnea, bravul bărbat,
De români apreciat,
Secondat de Tăriceanu,
Ştiu precis ce vor la anul:
Copiii mai fericiţi,
Tinerii mândrii-împliniţi,
Toţi cei buni ca să muncească,
Ţara n-o mai părăsească;
Să-şi regăsească menirea,
Să-şi afle-aici fericirea,
În casa lor părintească,
De pe glia strămoşească,
Crească-şi pruncii-n bucurie,
Aici fericiţi să fie.
Pentru Guvern şi români,
Porniţi plugul din străbuni,
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Dar Moşul v-avertizează,
Să vegheaţi cu mintea trează,
Nu vă mai lăsaţi minţiţi,
Înşelaţi şi păcăliţi,
Privind mândra Românie,
Cum devine colonie;
Cum tineri liberi, frumoşi,
În stradă sunt mereu scoşi,
Pe bani grei să protesteze,
Legile să le-anuleze,
Pentru ca în România
Să domnească anarhia;
Cum persoane ONG-iste
Cozi de topor soroşiste,
Puse să mobilizeze,
Cât mai mulţi să protesteze,
Mereu să intimideze
Ca să destabilizeze;
Ei urmează un model,
Al statului paralel,
Care atacă-n forţă, tare,
Făcând jocur’le murdare
A duşmanilor de-afară
Şi-a lichelelor din ţară;
I-ajută şi DNA-ul,
Devenit acum Bau-baul,
Cu cătuşele pe masă,
Săltând pe-oricine din casă,
Semănând groază, oroare,
În politica cea mare.
Iohannis, supărat, rău,
Că n-are Guvernul său,
Cu Soroş şi gaşca lui,
Subjugată banului,
Încearcă să saboteze,
Guvernul să nu lucreze,
Legea să nu se respecte,
Cu foarte grave efecte
Şi-ar mai vrea ca PSD-ul,
Care sigur duce greul,
Să-i cedeze guvernarea,
S-aibă el marea cu sarea.
Trageţi brazdă voinicească
Planul să nu-i reuşească!
Mânaţi măi! Hăi, hăi, hăi!
Noi, specialişti în urat,
I-am cruţat, s-au aşezat,
Şi-acu-n an de sărbători
Cu fete şi cu feciori
Ne-am adunat sub fereastră
Şi-am rostit urarea noastră
Pe care-o zicem şi-acum
Apoi vom pleca la drum:
Dragii moşului copii,
Vreau iar să vă văd zglobii,
Fericiţi, întorşi acasă,
De sărbători toţi la masă,
Să petreceţi, să cântaţi,
Pe cei dragi să-i colindaţi,
Cum aţi prins de la străbuni,
Ca adevăraţi români.
Am venit, azi, la fereastră,
Să aduc în curtea voastră,
Cadouri nenumărate,
De la guvern adunate:
Salarii din plin mărite,
Pensii consistent sporite,
Impozite mai scăzute,
Şi alte biruri dispărute.
Ştim, Programul guvernării,
Vrea prosperitatea ţării,
Iar Dragnea, bravul bărbat,
De români apreciat,
Secondat de Tăriceanu,
Ştiu precis ce vor la anul:
Copiii mai fericiţi,
Tinerii mândrii-împliniţi,
Toţi cei buni ca să muncească,
Ţara n-o mai părăsească;
Să-şi regăsească menirea,
Să-şi afle-aici fericirea,
În casa lor părintească,
De pe glia strămoşească,
Crească-şi pruncii-n bucurie,
Aici fericiţi să fie.
Pentru Guvern şi români,
Porniţi plugul din străbuni,
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!
Dar Moşul v-avertizează,
Să vegheaţi cu mintea trează,
Nu vă mai lăsaţi minţiţi,
Înşelaţi şi păcăliţi,
Privind mândra Românie,
Cum devine colonie;
Cum tineri liberi, frumoşi,
În stradă sunt mereu scoşi,
Pe bani grei să protesteze,
Legile să le-anuleze,
Pentru ca în România
Să domnească anarhia;
Cum persoane ONG-iste
Cozi de topor soroşiste,
Puse să mobilizeze,
Cât mai mulţi să protesteze,
Mereu să intimideze
Ca să destabilizeze;
Ei urmează un model,
Al statului paralel,
Care joacă-n forţă, tare,
Făcând jocur’le murdare
Ale forţelor de-afară
Şi-a lichelelor din ţară;
I-ajută şi DNA-ul,
Devenit acum Bau-baul,
Cu cătuşele pe masă,
Săltând pe-oricine din casă,
Semănând groază, oroare,
În politica cea mare.
Iohannis, supărat, rău,
Că n-are Guvernul său,
Cu Soroş şi gaşca lui,
Subjugată banului,
Se tot dă de ceasul morţii,
Aşteptându-si darul sorţii
Şi sperând într-o minune,
Gata să iasă pe bune,
Dacă-n iarnă PSD-ul,
Obosit să ducă greul,
Îi va ceda guvernarea,
S-aibă el marea cu sarea.
Trageţi brazdă voinicească,
Planul să nu-i reuşească!
Mânaţi măi, hăi, hăi, hăi!