Plante parcă uitate: cicoarea sălbatică

26/05/2019

Semnal editorial: „Cartea meseriilor dispărute”

Folosită în alimentația umană din timpuri ancestrale

Cicoarea sălbatică este o plantă anuală, cu tulpină fibroasă, frunze verzi lanceolate și flori albastru-deschis, mai rar alb sau roz. Are o arie de răspândire vastă, din zona de câmpie până la deal și munte, fiind întânită în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate, malurile apelor curgătoare, dar și prin lanurile de cereale si grădini. Există confuzii considerabile între cicoarea sălbatică și varietățile moderne cultivate.

Cicoarea sălbatică a fost folosită în alimentația umană din timpuri ancestrale, fiind menționată în primele scrieri egiptene, urmate de tratatele naturaliștilor romani și ale scolasticilor medievali. Termenul de cicoare provine din vechiul nume grecesc kichòria. 

*Cicoarea sălbatică, în bucătăria românească

Bucătăria rurală românească a folosit cicoarea sălbatică în modalități diverse și preparate felurite. Frunzele se consumă proaspete, culese tinere și pot fi puse în salate proaspete cu mai multe ingrediente sau la sandvișuri, pentru o textură crocantă și ușor amăruie. Frunzele mature își pierd amăreala dacă sunt opărite în mai multe ape, apoi făcute mâncare sau salate calde cu untdelemn, usturoi și lămâie. Florile și mugurii sunt de asemenea comestibili. Cicoarea se adaugă la fierturi, omlete, ca verdeață peste cartofi fierți sau pasați, sau ca umplutură în placinte. Rădăcina plantei tinere se poate consuma crudă, iar cea a plantei ajunse la maturitate deplină poate fi prăjită, apoi macinată și consumată asemeni cafelei.

*Rădăcina de cicoare, energizantul preferat…înaintea cafelei

Cu mult înainte ca faimoasa cafea să ajungă în spațiul românesc, rădăcina de cicoare a fost energizantul preferat de multe gospodării tradiționale. 

Cicoarea conține vitamina A, B, C, E si K, potasiu, calciu, fosfor, cupru, zinc și magneziu. Are inulină, un carbohidrat tolerat de diabetici care scade riscul apariției cancerului de colon, stimulează bacteriile stomacale într-un mod similar iaurtului și mentine oasele sănătoase.

Dincolo de consumul uman,  inulină se poate devein sursa de bază a etanolului, biocombustibil ce nu eliberează carbon în atmosferă.

Fiertura de rădăcină de cicoare– cafeluța de cicoare – este indicată în controlul colesterolului. Contribuie la eliminarea toxinelor prin urină. Ajută la creșterea imunității și ucide viermii intestinali. Crește apetitul, stimulând secreția bilei și înlătură stările de greață. A fost un remediu tradițional pentru ameliorarea febrei.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU