*Romașcanul este așteptat și în Danemarca, pentru a răspunde la același gen de acuzații.
Lucian Marian Dior, 43 de ani, din Roman, a fost condamnat ieri de Tribunalul Neamț la 1 an, 9 luni și 10 zile de închisoare, cu executare, pentru piraterie informatică. Romașcanul a fost găsit vinovat că a fabricat dispozitive de citire a cardurilor bancare (pisicuțe), pe care intenționa să le folosească la bancomate din străinătate și să obțină astfel date ce i-ar fi permis golirea conturilor titularilor. El a fost împiedicat să-și pună în aplicare planul după acțiunea DIICOT din octombrie 2014. Procurorii au descins la locuința lui, de unde au ridicat mai multe dispozitive de tip skimming, cu care ar fi putut copia datele de identificare ale instrumentelor de plată electronică, o serie de dispozitive prin care ar fi putut captat codul PIN în momentul tastării, dar și echipamente hardware și software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronică, mai multe instrumente și componente folosite la fabricarea dispozitivelor de copiere a datelor.
Activitatea lui Dior în țară nu este una semnificativă, aria lui de operare fiind în țări din Europa. Pentru același gen de infracțiuni el este cercetat de autoritățile judiciare daneze. În luna mai 2015, magistrații Curții de Apel Bacău au admis și confirmat cererea de extrădare a lui Dior în baza mandatului european de arestare emis de Ministerul Justiției din Danemarca. Autoritățile au dovezi care-l incriminează pe romașcan că a fabricat dispozitive de skimming pe teritoriul danez. Extrădarea lui Dior se va face, însă, abia după finalizarea procesului de aici și după ce-și va fi executat pedeapsa, dacă va fi condamnat.
Sentința data ieri de Tribunal nu este definitivă, astfel că procesul nu se oprește aici.
*De la piraterii informatice, la terorism cibernetic
Infracțiunile informatice au devenit mai rare în ultima perioadă, după ce în perioada anilor 2005-2013 au făcut ravagii în conturi. În peisajul răufăcătorilor din mediul virtual au apărut cei care acționau la scară mai mare. Dar, spre deosebire de cei care vânau doar banii din conturi, infractorii care spărgeau site-uri și baze de date confidențiale ale unor instituții publice din România și din străinătate au reprezentat o amenințare de altă natură.
Rămâne celebru cazul lui George Bălăeasa, 27 de ani, din Piatra Neamț, alias Cartman, care a uimit o lume întreagă atunci când, la finele anului 2012, a fost acuzat de terorism cibernetic ca lider al grupării Anonymous România. E drept că inteligența i-a fost remarcată de-a lungul timpului, dar pasiunea lui nu era informatica, pe care a picat-o cu brio (de altfel, învățătura nu prea l-a atras), ci mașinile (avea un club de tunning). De aceea, cunoscuții au pus pe seama vârstei și a rebeliunii specific tinereții preocupările lui îndreptate spre infracțiuni informatice.
Bălăeasa a fost interceptat de DIICOT în cursul unor discuții cu persoane din străinătate legat de dezvăluirea unor agenți ai FBI și Interpol, la care tânărul a ajuns după ce a spart serverul poliției din Florida. De altfel, din lista celor 29 de site-uri identificate de anchetatori ca fiind sparte de liderii Anonymous (printre care alți doi inculpați, Mihai Emil Picoș – alias Silus și Fabian Gabor – alias Dirtyred), fac parte Inspectoratul de Poliție Alba, Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Biroul Regional pentru România și Bulgaria al FMI, Primăria Municipiului București, Direcția pentru Strategii Guvernamentale, Bursa Română de Mărfuri, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, Primăria Piatra Neamț sau Inspectoratul Școlar Neamț.
DIICOT a stabilit că gruparea avea 14 membri în toată țara, din care cei trei lideri au fost trimiși în judecată. În actul de inculpare se arată că în majoritatea cazurilor, după compromiterea și obținerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip «deface», constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, linkuri și imagini prin care se revendica atacul și se promova gruparea de hackeri.
Acuzațiile aduse tinerilor sunt grave, ei fiind judecați pentru constituirea unei grupări infracționale ce se ocupa de derularea unor agresiuni de terorism cibernetic. Procesul s-a derulat la Judecătoria Sectorului 5 București și a fost unul extrem de scurt. La finele lunii noiembrie 2012 dosarul a fost înregistrat pe rol, iar la termenul din ianuarie 2013 inculpații au cerut procedura simplificată, după ce au recunoscut totul și nu au contestat probele acuzării. Astfel, au obținut o sentință blândă: 3 ani închisoare cu suspendare pentru Bălăeasa, câte doi ani și jumătate tot cu suspendare pentru ceilalți doi. Toată lumea a fost mulțumită, în final, sentința nemaifiind atacată de nici una dintre părți, așa că a rămas definitivă.
*Devalizatorii de carduri au dat lovituri de miliarde
În timp ce unii caută doar faima, alții, mai mulți, țintesc banii. Majoritatea grupărilor mai mari sau mai mici care au acționat în acest domeniu infracțional foloseau „pisicuțele“ ori intrau ilegal în sistemele informatice ale instituțiilor bancare sau clonau carduri. Este cazul unei grupări constănțene care a fost data în vileag în urma reclamației unei pietrence. Femeia, în calitate de reprezentant al unei companii farmaceutice, a folosit cardul de salarii pentru a achita nota de plată la un restaurant de pe litoral, iar ulterior a constatat că a rămas fără vreo 7.500 de dolari. În urma sesizării, procurorii DIICOT au deschis o anchetă și, în 2010, au destrămat gruparea formată din 11 membri. S-a stabilit că gruparea a acționat prin falsificarea de carduri și obținerea ilegală de date ale unor posesori de instrumente electronice de plată din toată țara.
Daniel Vâjială, Adrian Vienescu, Dan Bordianu, Cosmin Pricop, Nicușor Bracău, Doru Moisuc, Dragoș Ianca, Verol Bilal, Marinel Bucălău, Cristian Docu au fost acuzați de constituirea unui grup infracțional implicat în falsificare de carduri și accesare ilegală a unor sisteme informatice. Prejudiciul în acest caz a fost stabilit în jurul valorii de un miliard de lei vechi, păgubiții fiind persoane din Neamț, Brașov, Sibiu, Teleorman, Botoșani. Unii din membrii rețelei s-au dat drept client ai unor bănci americane și și-au deschis conturi pentru rularea banilor sustrași din conturile violate prin clonarea paginilor web ale unor bănci și solicitarea datelor confidențiale ale clienților (date personale, parole, numere de card, PIN-uri).
Procesul s-a finalizat anul trecut, Doar Vienescu și Bordianu fiind condamnați cu executare (doi ani și un an și jumătate), în timp ce Vâjială, Pricop, Bracău și Moisuc și ceilalți au primit pedepse mici, cu suspendare.
Cristina IORDACHE