convorbire cu primarul Neculai Nicorescu
Rep.: Vremea frumoasă permite reluarea lucrărilor la investiţiile aflate în derulare. La Piatra Şoimului putem vorbi de aşa ceva…
Neculai Nicorescu: Noi am lucrat şi anul trecut, iar acum începem lucrările la investiţia multianuală pe care o avem în derulare, pe timp de 3 ani. Este vorba de un pod mare, cu 3 deschideri, care se contruieşte pe pârâul Calu, în satul Piatra Şoimului. În urmă cu doi ani am finalizat lucrările de la investiţia de la celălalt pod, din satul Luminiş. Şi acolo, ca şi aici, oamenii rămâneau izolaţi de restul comunei, atunci când veneau apele ceva mai mari. Am prins banii la bugetul local şi, după ce am rezolvat problema financiară, ne apucăm acum de treabă. La ora actuală suntem cu lucrările la procentul de 95 la sută. Dacă dă bunul Dumnezeu, cred că săptămâna viitoare, dacă va fi cald, pregătim terenul şi pentru lucrările de asfaltare adrumului de pe pod. După asta, sperăm, cât mai repede posibil, să dăm drumul circulaţiei pe acel pod. După asta, vom avea încă mult de lucru acolo, pentru că, v-am spus, investiţia este multianuală. Avem de pus gabioane de o parte şi de alta, pe o lungime mare, pentru întărirea malurilor, în vederea protejării zonei. Apa „bătea” la drumul DC 157, iar pe partea cealaltă trebuie făcut drumul pentru cetăţenii din zona „Peste ape”, cum se spune.
Rep.: Nu doar că le faceţi pod în acea zonă, dar vă gândiţi la drum, la modernizarea lui…
N.N.: Asfalt punem doar pe pod. Restul drumului va fi pietruit. Asfaltăm podul ca să-l putem da cât mai repede în folosinţă. Dincolo de pod, pe deasupra gabioanelor, se poate circula pe drumul care are 4-5 m lăţime.
Rep.: Vorbeaţi de investiţia multianuală, la care se lucrează acum. Când are termen de finalizare?
N.N.: De lucru mai avem şi anul acesta, pentru că nu putem face lucrări fără să avem acoperire financiară. Motiv pentru care sunt prevăzute lucrări şi pentru anul viitor.Lucrările sunt judicos împărţite pe timp de 3 ani.
Rep.: La un moment dat aţi pomenit cuvântul magic: bugetul local. Este într-adevăr …”magic”? De obicei, aveaţi parte de alocări financiare mai consistente…
N.N.: Aşa este. Din această cauză am avut şi discuţii cu unii colegi de ai mei, primarii de la mai multe comune. Ba mai mult, au întrebat şi pe la Finanţele Publice de ce Primăria Piatra Şoimului primeşte mai mulţi bani, faţă de alte comune… M- au întrebat şi pe mine. Au primit răspuns de la Finanţe, le-am zis şi eu de ce. I-am rugat să citească mai bine legea, un buget local se face după nişte criterii riguros stabilite. Se ţine cont de suprafaţa comunei, de numărul de locuitori, dar şi de nivelul încasărilor la bugetul local. Nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor locale este criteriul cel mai important în întocmirea bugetului. Nivel care trebuie să depăşească procentul de 94-95 la sută. Chiar dacă bugetul local pentru acest an este mai mic cu peste 2 miliarde lei vechi, faţă de cel de anul trecut, ne vom descurca. Am împărţit sumele în aşa fel încât să ne încadrăm în cheltuielile care asigură buna funcţionare a primăriei şi a celorlalte instituţii publice.
Rep.: Cum reuşiţi ca, an de a, să menţineţi ridicat nivelul de colectare a”birurilor” locale? Sunt chiar atât de conştiincioşi debitorii către bugetul local?
N.N.: De când sunt primar, eu nu am mărit taxele şi impozitele locale. Doar cu cât am fost nevoit să respect Codul fiscal. Este acea marjă de care trebuie să ţinem cont. Lumea este amărâtă, nu are bani, comuna Piatra Şoimului face parte din zona declarată ca fiind defavorizată. În jur de 3600 de locuitori sunt plecaţi la muncă în străinătate, trudesc din greu pe acolo, cu banii câştigaţi construiesc în comună case mari şi frumoase. Acasă au rămas bătrânii, cu nepoţii lor. De asta am încercat tot timpul să menţin cât mai jos nivelul taxelor şi impozitelor locale. Le-am crescut doar cu cât m-a obligat legea.
Rep.: Cu alte cuvinte, plătitorii de taxe au rămas bătrânii satelor…
N.N.: Exact. Cu vorbă bună încerc să le explic la oameni că au şi ei obligaţii faţă de primărie. E drept, mai sunt şi unii care se fac că nu înţeleg. Alţii chiar nu bani.
Rep.: După îndelungate amânări, chiar şi de la un mandat la altul, aţi reuşit să construiţi un sediu nou pentru primărie, de toată frumuseţie şi, mai ales, toată utilitatea…
N.N.: Sunt primar la cel de al patrulea mandat. În tot acest timp, mi-am ordonat priorităţile. Am lăsat mai la urmă primăria, chiar dacă am lucrat în condiţii impropii, într-o clădire veche de peste 120 de ani, un fost conac boieresc. Prioităţile au însemnat infrastructura, adică poduri şi drumuri, întărituri de maluri cu gabioane. Aveam probleme mari cu inundaţiile în satele componente. Abia după asta mi-am permis „luxul”, vorba vine, să fac o primărie nouă. În cea veche umblau şoarecii prin birouri…Am treminat investiţia în urmă cu doi ani, odată şi cea de la podul din satul Luminiş. N-am încadrat în cheltuielil, nu avem datorii, n-am făcut arierate. Am reuşi să punem garduriri, dar mai avem de lucru la spaţiu verde, la despărţirea de zona unde ţinem utilajele primăriei. Astea mai suportă amânare, nu sunt cele mai presante priorităţi.
Rep.: Încep să vină banii europeni şi în comuna Piatra Şoimului?
N.N.: Sigur că da. Prin GAL „Nicolae Roznovanu” ni s-a aprobat un proiect pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea cămininului cultural, valoarea lui este de 200.000 euro. Trebuie să semnez contractul de finanţare. Sunt toate şansele să începem lucrările în acest an, banii sunt. Este o treabă foarte bună. În privinţa investiţiilor, ne înţelegem între noi, primarii comunelor care fac parte din GAL-ul respectiv.
Rep.: Proiecte aveţi şi pentru fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale?
N.N.: Deocamdată, nu. Am avut un proiect integrat care n-a intrat la finanţare. Acum îl luăm pe bucăţele. Investiţia de la căminul cultural era prinsă în acel proiect, acum o facem prin GAL. Uşor-uşor, le vom rezolva pe toate, le facem pe bucăţele…
Rep.: Şcolile sunt puse la punct, din toate punctele de vedere. Elevi mai au?
N.N.: Nu prea mai avem copii, asta este marea problemă! Umblăm după copii prin toate satele comunei ca să putem adunăm numărul pentru o clasă I. Înainte aveam 4-5 clase I, uneori chiar 5. Sunt mulţi tineri plecaţi la muncă în străinătate, au luat şi copiii cu ei. Singurul sat care se încadrează este Poieni. În rest, pe copii trebuie să-i adunăm din toate satele, ca să facem o clasă la şcoala din centru. Bine că avem microbuz şcolar.
Rep.: Alte gânduri şi proiecte pe care le aveţi în atenţie?
N.N.: Gânduri am multe şi foarte mari. Dar nu mă întind mai mult decât îmi permite plapuma… Mă refer la „plapuma financiară”. Ştiţi foarte bine că nu se mai poate face nici o investiţie fără acoperire financiară. Nici când se putea, n-am făcut asta, pentru vreau să dorm liniştit acasă… Ne limităm la resursele pe care le avem la dispoziţie. Mă chinui cu drumurile noastre, mai vreau să fac unul în satul Poieni, cu fonduri guvernamentale de astă dată.
Pagină realizată de Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU