* După 158 de ani de la Mica Unire, Moldova a ajuns cea mai săracă regiune a Uniuni Europene
Sute de pietreni (la care s-au adăugat și câțiva turiști din Buzău, sosiți în Neamț pentru a vizita câteva mănăstiri și care au aflat din presa locală despre evenimentul de la Curtea Domnească), s-au prins, ieri, în Hora Unirii, alături de oficialități locale și județene. Senatoarea Emilia Arcan a fost singurul parlamentar prezent la Piatra Neamț, zonă în care, de altfel, are și responsabilități pe linie politică.
Este cel de al doilea an în care ziua de 24 ianuarie este marcată printr-o manifestare publică la Piatra Neamț, pe platoul Curții Domnești, aici, unde, în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu, cel mai mare voievod român ridica biserica și turnul clopotniță care avea să-i poarte numele: Turnul lui Ștefan cel Mare.
Primarul de Piatra Neamț și-a început discursul pe la 12 fără un sfert cu un optimist matinal – – „bună dimineața dragi pietreni!“ –, apoi a continuat: „Unirea a fost voința de veacuri a poporului român. Evenimentul istoric de la 24 ianuarie 1859 este legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie, iar pe 24 domn al Țării Românești. Domnia sa, deși scurtă, a fost o perioadă de reforme și de maximă dezvoltare a principatelor române. A fost creat primul Parlament și Guvern al Țării Românești“, a spus primarul Dragoș Chitic.
„Marile momente istorice sunt făcute de conducători care într-adevăr își cunosc și își reprezintă națiunea, iar în istoria modernă a României sunt două mari astfel de momente care au întregit-o: cele două Uniri, de la 1859 și 1918. 24 Ianuarie rămâne, înainte de toate, un exemplu de altruism cetățenesc, de patriotism, de sacrificare a oricăror ambiții personale. Cei care au participat la alegerea domnitorului Cuza au acționat unanim pentru alegerea unei singure persoane în ambele țări“, a punctat prefectul de Neamț, Niculina Dobrilă.
„Lecția Unirii din 1859 este despre conducători care au fost urmați de popor pentru că le-au împlinit aspirațiile, dar mai ales despre faptul că o națiune are ultimul cuvânt în ceea ce privește destinul ei. Atunci, în 1859, destinul fusese proiectat altfel de marile puteri ale vremii, dar s-a auzit cuvântul și voința poporului, exprimate de lideri puternici, iar unirea s-a înfăptuit, înscriind România pe drumul spre modernitate“, a adăugat prefectul de Neamț, într-una din rarele sale apariții publice.
„Vorbim astăzi cu sfială de Mihail Kogălniceanu, cântăm și dansăm Hora Unirii scrisă de Alecsandri. Suntem în Moldova care a dat pentru prima dată la 5 ianuarie alegerea lui Cuza, care avea să devină domnul României“, a spus directorul Complexului Muzeal Neamț, Iulian Ghercă.
Pe o vreme frumoasă, au răsunat în amiaza zilei de ieri cântece de muzică populară despre români și România, despre mândria de a te fi născut în această țară; oamenii – majoritatea pensionari – au dansat și au uitat, parcă, pentru o perioadă scrută de timp, că această mândrie îi face să trăiască în cea mai săracă regiune a Uniunii Europene – Moldova, această Moldovă care, în urmă cu 158 de ani, a făcut primul pas spre întemeierea României Mari. (M.O.T.)
