*Fonduri europene sunt intregral nerambursabile!
* În 5 ani: 21 proiecte aprobate şi doar 13 finalizate!
Fondurilor europene destinate renovării şi dezvoltării satelor au fost cele mai tentante, făcând cu „ochiul” la foarte mulţi primari nemţeni. Nici nu se putea altfel, din moment ce puteau aduce în comună investiţii în valoare de 2,5 milioane euro. Lăsate pe seama resurselor financiare locale, ar fi fost imposibil de realizat. Ele ar fi „înghiţit” bugetul local pe foarte mulţi ani Aşa că, de cum s-a dat undă verde acestor finanţări, s-a şi declanşat o adevărată „avalanşa” de proiecte depuse la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ. De fiecare dată proiecte au fost cu mult mai multe decît cele admise la finanţare. Raportul era cam de 4 la 1!
La prima sesiune, cea din anul 2008, doar 3 proiecte nemţene au primit girul finanţării, „norocoase” fiind atunci Primăriile Hangu, Ştefan cel Mare şi Bâra. La următoarea sesiune, eligibile au mai fost declarate încă 5 proiecte. Au urmat alte 10 proiecte şi încă trei, ca urmare a contestaţiilor depuse.
În total, 21 de primari nemţeni au semntat contractele de finanţare europeană pentru tot atâtea proiecte integrate, de câte 2,5 milioane euro fiecare. La nivelul judeţului Neamţ, valoarea totală solicitată se ridică la aproape 52.291.360 euro, fonduri europene integral nerambursabilă. Banii au fost alocaţi pentru asfaltări de drumuri, realizarea de reţele apă şi canalizare, centre sociale de zi pentru elevi, grădiniţe, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale, achiziţia de utilaje multe funcţionale destinate serviciilor publice.
Acum, din 21 proiecte integrate, doar 13 au fost finalizate. Mai „harnice” au fost Primăriile Ştefan cel Mare, Bâra, Grinţieş, Brusturi, Doljeşti, Bicaz Chei, Mărgineni, Tupilaţi, Stăniţa, Gherăieşti, Moldoveni, Dragomireşti şi Taşca. În stadii foarte avansate sunt şi investiţiile incluse în proiectele integrate din comunele Hangu, Dobreni, Rediu, Crăcăoani, Vânători, Poiana teiului, Tazlău şi Secuinei.
*Contestaţiile, precum „ciupecile după ploaie”!
De la semnarea contractului de finanţăre şi până la darea în folosinţă a investiţiilor făcute pe bani europeni, e cale lungă, „presărată” cu tot felul de sincope. Trecând peste birocraţia extrem de stufoasă, respectivele investiţii au fost mult ţinute în loc şi nelipsitele contestaţii apărute ca ciupercile după ploaie, aproape la fiecare licitaţie. Cel mai adesea, „pradă” contestatarilor au căzut investiţiile privind asfaltările, aducţiunile de apă şi canalizări. Într-un fel sunt investiţii „sub acoperie”, fiind îngropate în pământ. Cele de suprafaţă, cum sunt cele de la grădiniţe ori centrele sociale tip after school, n-au prea fost contestate. Doar dacă erau scoase la licitaţie „la pachet” cu cele „din subsol”.
S-a contestat orice, cu sau fără motiv. Ţinta erau doar multe milioane de euro. Bani alocaţi prin proiecte europene. Aici banii vin cu siguranţă şi la timp. Mană cerească pentru firmele profilate pe … contestaţii.
Puţine sunt proiectele europene nemţene care le-au scăpat. Primarii cu care am discutat pe această temă, primul lor gest era să facă o cruce mare, apoi să-i mulţumească lui Dumnezeu că n-au avut parte de un aşa iad. Dar puţini erau dintre cei fericiţi. Peste tot, calvarul începea de la organizarea licitaţiilor, chiar de la primele trei proiecte aprobate la finanţare, cele de la Hangu Bâra şi Ştefan cel Mare. Dintre acestea, cel mai purtat pe drumuri a fost Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Din cea de a doua tranşă de proiecte eligibile, „campion” a fost Laurenţiu Todireanu, primarul comunei Stăniţa. Aici, lupta a fost crâncena, primarul era cât pe ce să se piardă finanţarea europeană integral nerambursabilă. Cu greu, dar în cele din urmă a reuşit s finalizeze toate investiţiile incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Despre păţaniile sale cu nelipsitele contestaţii ale licitaţiilor şi interminabilele procese, am scris la vremea respectivă. La cea de a treia rundă, 10 proiecte nemţene au fost câştigătoare ale finanţărilor de 2, 5 milioane euro. Dar nici ele n-au fost ferite de contestaţii. Cel mai mult a avut de pătimit Vasile Ivancea, primarul comunei Secuieni. Timp de 3 ani tot de licitaţii s-a ţinut. Important e că, acum, investiţiile sunt spre finalizare. În prima fază, investiţiile au fost scoase la licitaţie toate, „la pachet”. Imediat a venit şi contestaţie, în urma căreaia a trebuit reluată procedura. La cea de a doua licitaţie, obiectivele investiţioanel au fost scoase separat, pe loturi. Pentru unul din ele, licitaţia s-a ţinut de 3 ori. şi a durat timp de 3 ani Era lotul cel mai „gras”, reprezenta 67 la sută din valoarea totală a proiectului.
Problema e că, în cazul proiectelor europene, termenul de finalizare a investiţiilor trebuie respectat cu stricteţe. Dacă beneficiarul finanţării îşi pierde vremea cu soluţionarea contestaţiilor, aşteptând verdictul instanţelor de judecată, n-are timp şi de investiţii. E pus în faţa a două alternative: să plătească penalizări pentru întârzierea finalizării investiţiilor ori să piardă banii europeni… Din fericire, n-a fost sistată finanţarea europeană la nici unul din cele 21 proiecte nemţene. De penalizări, unii primari tot n-au scăpat! + foto after schhol
*Investiţii finalizate, dar cu lacătul pe uşă!
Investiţiile publice făcute pe bani europeni sunt cele mai avantajoase, fondurile fiind integral nerambursabile. Unde mai pui că, în ultimii anii, s-au şi alocat bani frumoşi pentru asta. Cum spuneam, la nivelul judeţului Neamţ, e vorba de peste 52 milioane euro alocate pentru cele 21 proiecte integrate. Dintre acestea, 13 proiecte includ construcţia de centre sociale de zi pentru elevi tip after school. O astfel de investiţie „sălta” cu mult proiectul la punctaj, aducându-l tot mai aproape de şansa finanţării.
Menirea acestor centre e pe cât se poate de nobilă, fiind destinate elevilor care provind din familii defavorizate ori dintre cei care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. După orele de curs, elevii merg în centru social, servesc masa, după care pregătesc lecţiile de a doua zi, îndrumaţi fiind de personal de specialitate.
Sunt 13 investiţii finalizate, dar toate cu lacătul pe uşă! Asta pentru că, pe timpul realizării lor, a venit faimoasa ordonanţă cu bolcarea postuilor în sistemul bugetar. Blocate fiind şi acum! Deşi tot mai des se vorbeşte despre deblocare. Dar numai se vorbeşte…
Aşa s-au făcut cei 13 primari cu construcţii noi, de toată frumuseţea, dotate după standarde europene, dar pe care nu le pot folosi. Atunci, cu toţii s-au „pus pe scris”, au trimis adrese peste adrese la forurile tutelare, cu speranţa că respectivele posturi vor fi deblocate… Primarii se gândesc, unii deja au făcut-o, să „bată palma” cu ONG-uri. Ele pot angaja personal. Dar de unde restul de banii pentru cheltuieli de la aceste centre sociale?
Aşa că, în continuare, construcţiile tip after school sunt tot cu lacătul pe uşă!
Tina CONDREA
