*Fondurile europene sunt intregral nerambursabile!
* În 5 ani: 21 proiecte aprobate şi doar 19 finalizate!
*Obstacole: contestaţiile şi ritmul de melc al construcţiilor
Din anul 2008 încoace, în mediul rural au început să „curgă” foarte mulţi bani europeni, odată cu semnarea primelor contracte privind accesarea fondurilor europene destinate renovării şi dezvoltării satelor. Este vorba de proiectele integrate de 2,5 milioane euro, care au generat cele mai mari investiţii din istoria localităţilor care au prins astfel de finanţări. Lăsate pe seama resurselor financiare locale, ele ar fi fost imposibil de realizat. Ar fi „înghiţit” bugetul local pe foarte mulţi ani. Aşa că, de cum s-a dat undă verde acestor finanţări, s-a şi declanşat o adevărată „avalanşa” de proiecte depuse la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ. De fiecare dată proiecte au fost cu mult mai multe decît cele admise la finanţare. Raportul era cam de 4 la 1!
La prima sesiune, cea din anul 2008, doar 3 proiecte nemţene au primit girul finanţării, „norocoase” fiind atunci Primăriile Hangu, Ştefan cel Mare şi Bâra. La următoarea sesiune, eligibile au mai fost declarate încă 5 proiecte, cele depuse de comunlele Grinţieş, Stăniţa, Brusturi, Doljeşti şi Gherăieşti . Au urmat alte 10 proiecte, cele din Moldoveni, Bicaz Chei, Dobreni, Mărgineni, Rediu, Tupilaţi, Dragomireşti, Crăcăoani, Vânători şi Taşca. În urma contestaţii şi a realocării de fonduri europene, încă trei proiecte au primit finanţare, câştigătoare fiind comunele Poiana Teiului, Tazlău şi Secuieni.
În total, 21 de primari nemţeni au semntat contractele de finanţare europeană pentru tot atâtea proiecte integrate, de câte 2,5 milioane euro fiecare. La nivelul judeţului Neamţ, valoarea totală solicitată se ridică la aproape 52,3 milioane euro, fonduri europene integral nerambursabilă. Banii au fost alocaţi pentru asfaltări de drumuri, realizarea de reţele apă şi canalizare, centre sociale de zi pentru elevi, grădiniţe, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale, achiziţia de utilaje multe funcţionale destinate serviciilor publice.
În momentul de faţă, din 21 proiecte integrate aprobate la finanţarea europenă, doar 19 au fost finalizate. În celelalte 6 comune, investiţiile incuse în proiectele integrate sunt în stadii avansate de execuţie, dar neterminate. De lucru mai este la proiectele integrate din comunele Dobreni, Crăcăoani, Vânători, Poiana Teiului, Tazlău şi Secuinei.
*Contestaţiile, obstacole în calea banilor europeni
Drumul de la semnarea contractului de finanţăre şi până la darea în folosinţă a investiţiilor făcute pe bani europeni, e lung, adesea foarte anevoios, „presărat” cu tot felul de sincope. Fără a mai lua în calcul birocraţia extrem de stufoasă, respectivele investiţii au fost mult ţinute în loc şi nelipsitele contestaţii apărute ca ciupercile după ploaie, aproape la fiecare licitaţie. Apoi, o piedică serioasă în derularea normală a investiţiilor o reprezintă chiar firmele de construcţie, cele care s-au bătut pentru câştigarea licitaţiilor pentru lucrări de milioane de euro. Când nu le câştigau, contestau. Dacă le câştigau, lucrau în ritm de melc.
„Pradă” contestatarilor au căzut mai cu seamă investiţiile privind asfaltările, aducţiunile de apă şi canalizări. Într-un fel sunt investiţii „sub acoperie”, fiind îngropate în pământ. Cele de suprafaţă, cum sunt cele de la grădiniţe ori centrele sociale tip after school, n-au prea fost contestate.Doar dacă erau scoase la licitaţie „la pachet” cu cele „din subsol”.
La proiectele integrate nemţene s-a contestat orice, cu sau fără motiv. Ţinta erau multele milioane de euro. Bani alocaţi prin proiecte europene. Aici banii sigur vin şi, mai mult de atât, sunt viraţi la timp. Mană cerească pentru firmele profilate pe … contestaţii. Gurile mai „slobode” spun că unele firme nici nu se mai „obosesc” să depună contestaţie, imdediat după licitaţie. Merg direct la firmele înscrise la licitaţie, le „ochesc” pe cele cu şanse reale de câştig. Propunea e clară, directă: Cer o anumă sumă, drept preţ pentru a nu mai face contestaţie. Care însemnă piedere de timp, risc de a nu respecta termeul de finalizare prins în contractul de finanţare.
Peste tot, calvarul contestaţiilor începea de la organizarea licitaţiilor, chiar de la primele trei proiecte aprobate la finanţare. Cei mai purtaţi pe drumuri au fost primarii din Hangu, Stăniţa şi Secuieni. Iată, pe scurt, calvarul prin care au trecut. Gavril Lupu, primarul comunei Hangu, nici nu mai vrea să-şi amintească cât a pătimit până s-a văzut cu toate investiţii realizate. Că din cauza contestaţiilor şi a neseriozităţii firmei de construcţie, a fost nevoit să plătească şi penalizări, pentru că nu s-a respectat termenul de execuţie a lucrărilor de investiţii incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro. „Campion” într-ale păţaniilor a fost şi Laurenţiu Todireanu, primarul comunei Stăniţa. Aici, lupta a fost crâncena, primarul era cât pe ce să piardă finanţarea europeană integral nerambursabilă. Cu greu, dar în cele din urmă a reuşit să finalizeze toate investiţiile incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Despre ce a avut de pătimit, ca urmare a nelipsitelor contestaţii ale licitaţiilor şi interminabilele procese, am scris la vremea respectivă. Multe a avut de tras şi Vasile Ivancea, primarul comunei Secuieni. Timp de 3 ani tot de licitaţii s-a ţinut. Important e că, acum, investiţiile sunt spre finalizare. În prima fază, investiţiile au fost scoase la licitaţie toate, „la pachet”. Imediat a venit şi contestaţie, în urma căreia a trebuit reluată procedura. La cea de a doua licitaţie, obiectivele investiţioanel au fost scoase separat, pe loturi. Pentru unul din ele, licitaţia s-a ţinut de 3 ori. şi a durat timp de 3 ani Era lotul cel mai „gras”, reprezenta 67 la sută din valoarea totală a proiectului.
*Constructori care şi-au dat cu firma-n cap…
Abia după solţionarea contestaţiilor, puteau începe lucrările la investiţiile pentru care s-a semnat finanţările pe bani europeni. Din păcate, pentru mulţi primari nemţeni titulari ai proiectelor integrate de 2,5 milioane euro începea un alt calvar generat de unele firme de construcţie care urmau să realizeze aceste investiţii. Avem în vedere pe cele care n-au respectat graficele de execuţie a lucărilor şi nici calitatea lor. Cel care are de pierdut este beneficiarul investiţiei. Pierde pe două planuri. În primul rând că n-au cum să depună la OJPDRP Neamţ documentele de plată. Nu primesc banii, în condiţiile în care titularul investiţiei a apelat la un credit bancar, la care plăteşte dobândă la greu. Pentru că aşa-i cu fondurile europene. Se fac lucrările, beneficiarul le achită din banii săi, după care vine cu dosarul de decont, pentru a primii banii europeni. Dacă lucrările de construcţie tărăgănează, se lungeşte şi perioada creditului, dobânda devenind de-a dreptul împovărătoare.
Marea problema e că la finanţările europene trebuie respectat cu stricteţe termene de realizarea a investiţiilor. Dacă beneficiarul finanţării îşi pierde vremea cu soluţionarea contestaţiilor, aşteptând verdictul instanţelor de judecată, n-are timp şi de investiţii. Când scapă de astea, „în piept” mai poate fi tras şi de constructorii care tărăgănează nepermis de mult execuţia lucrărilor. E pus în faţa a două alternative: să plătească penalizări pentru întârzierea finalizării investiţiilor ori să piardă banii europeni… Din fericire, n-a fost sistată finanţarea europeană la nici unul din cele 21 proiecte nemţene. Deşi două primării au fost foarte aprope de asta! De penalizări, unii primari tot n-au scăpat!
Tina CONDREA