Printre atâtea dezastre și nenorociri, se cuvine să acordăm spre atenția și aprecierea comunității crâmpeie din viața salvatorilor care în mai puțin de o lună au dat un dur examen în meserie.
Trei incendii, cel de la casa de copii din Dobreni, din 5 ianuarie, cel de la fabrica de cherestea din Roznov, din 15 ianuarie, și cel de la Vaduri, din 26 ianuarie (pentru a aminti doar trei cele mai ample misiuni din numeroasele inetrvenții avute anul acesta), au adus încă o dată pe pompierii pietreni în ipostaza de a pune toată priceperea, experiența, rațiunea și sufletul în obișnuita lor misiune de a salva vieți. Inclusiv a lor. Dar și agoniseala celor încercați.
Și au făcut-o. Cu mult profesionalism! Dincolo de cifre și statistici, iată câteva din momentele tensionate trăite de pompieri în cursul ultimei misiuni, cea de la pensiunea „Casa Ardeleanului“ din Vaduri, relatate prin intermediul locotenentului Andrei Grancea, ofițerul de presă al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț.
*Informația inițială
Marți, 26.01.2016, la ora 13,45, printr-un apel la „112“ a fost anunțat un eveniment pe care mulți dintre pompierii pietreni și-l vor aminti. Conform spuselor apelantei, arde o casă, în care este surprins fiul ei. Trei autospeciale de stins incendii, dintre care una de capacitate mică, rapidă, și o ambulanță SMURD au plecat spre localitatea Vaduri.
La 12 minute după anunțul, primii pompieri ajunși cer să fie suplimentate forțele și mijloacele. În zona cuprinsă de incendiu nu se mai afla nicio persoană, dar suprafața afectată este mare. Pompierii au început deplasarea cu încă patru autospeciale, trei de stins incendii și autoscara. Militarii s-au dispus pe mare parte din suprafața construcției. Din acoperiș ieșeau flăcări și fum, plafoanele începeau să cedeze din cauza temperaturii. Primele acțiuni au constat în scoaterea bunurilor din incinte și realizarea unor dispozitive pentru protecția magazinului de la parter și a depozitului din spatele acestuia.
*Fum, flăcări și măsuri de protecție
S-a lucrat pe sectoare de intervenție. În atmosfera încărcată cu fum, aerul din aparatele de respirat se consuma rapid, buteliile trebuiau schimbate una după alta.
Plutonierul major Ionel Lungu tocmai își schimbase butelia de aer comprimat și urca spre etajul al doilea. Unul dintre colegii din echipajul care acționa pentru stingerea la nivelul acoperișului mai avea puțin aer în butelie. Se grăbea. În timp ce urca pe scări, a auzit o explozie. „Știam că sunt colegi acolo, în momentul următor s-a auzit ordinul de evacuare. M-am uitat după colegii aflați sus, coborau toți“.
*La câțiva pași
În încăperea alăturată camerei unde se aflau buteliile, echipajul condus de plutonierul major Cătălin Buruiană acționa prin toate mijloacele avute la îndemână și cu toată forța împotriva flăcărilor – refulau apă, îndepărtau elemente de construcție, scoteau materiale combustibile din incintă – „riscul ca flăcările și temperatura să ducă la extinderea incendiului la parter era mare“, după cum însuși comandantul de echipaj susține. La riscul de a fi afectată întreaga clădire se gândeau toți în acele momente, chiar dacă știau că pericolul cel mai mare este la doar câțiva pași – buteliile din camera vecină. Nu au intrat. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul sublocotenentului post-mortem Daniel-Marian Fripis din Constanța la o intervenție, când, pe timpul recunoașterii (înainte de a începe efectiv operațiunile pentru limitarea oricărei situații de urgență) și fără să fi știut că există o butelie acolo, a fost surprins de explozia acesteia.
Despre momentele dinaintea exploziei și timpul scurs imediat după, plutonierul major Cătălin Buruiană spune: „Zgomotul produs de explozie a declanșat automat, la fiecare dintre noi, procedeul de autoprotecție învățat – culcat, cu picioarele către locul exploziei și mâinile acoperind capul. Suflul a trecut. Am ieșit toți pe balconul din spate, conform ordinului de evacuare. Timpul lucra împotriva noastră, arderea s-a accelerat, flăcările începeau să crească, ne-am reluat fiecare pozițiile și am continuat“.
*Câteva secunde care au părut ani
Plutonierul major Gabriel Grosu, paramedic, se afla pe balcon la momentul exploziei. „Îi ajutam pe colegi să tragă furtunurile acolo unde era nevoie și să le mute când trebuia. Mai mult, eram aproape dacă, Doamne-ferește, vreun coleg pățea ceva. Am auzit explozia și, imediat, ordinul de evacuare, pe care l-am repetat cu toată puterea. Cele câteva secunde care au durat până am văzut că nu e nimeni rănit au părut ani“.
*Pericolul era mare și pentru pompieri, dar era imens pentru ceilalți oameni
Plutonierul ajutant Constantin Mateeș desfășura activitatea la autospeciala al cărei conducător este. „Când am amplasat-o, am ținut cont de distanțele de siguranță, pentru a o feri de flăcările mari și înclinate mult de vânt. La momentul exploziei, eram în spatele autospecialei, la panoul de comandă. M-am adăpostit imediat. Am așteptat câteva secunde și, după ce am ocolit autospeciala, am văzut o butelie distrusă, la câțiva metri, și altele două un pic mai departe, una dintre ele având fisuri. Erau mulți oameni în zonă și numai Dumnezeu a avut grijă să nu fie nimeni rănit. Pericolul era mare și pentru pompieri, care aveau echipamente de protecție, dar era imens pentru ceilalți oameni“.
*Hotărîți să continue
Toți cei patru pompieri au afirmat că sunt mulțumiți că au salvat magazinul și sunt hotărâți să continue munca de salvare pentru viața și bunurile nemțenilor.
Cristina IORDACHE
