Între problemele dezbătute se numără indexarea indemnizaţiilor foştilor deţinuţi politic, precum şi retrocedarea averilor acestora, confiscate de comunişti
În perioada 5 – 6 septembrie va avea loc, la Piteşti, Congresul Naţional al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, eveniment la care va participa şi Filiala Neamţ a asociaţiei, reprezentată de Mihai Bontea.
„Vor fi dezbătute problemele legate de comunicarea cu Guvernul, cu Preşedinţia, vizând apelurile făcute din partea conducerii naţionale a AFDPR-ului. Vom reveni asupra unui proiect de lege care e blocat de 2 ani de zile în sertarele Camerei Deputaţilor. Conform Decretului Legii 118/1990, noi beneficiem de nişte indemnizaţii care, potrivit legii, ar fi trebuit indexate la fiecare nouă majorare a pensiilor, lucru care nu s-a întâmplat până acum. Noul proiect de lege va trebui să ţină cont de perioada efectivă de detenţie şi de regimul moral pe care l-am suportat atât în timpul detenţiei, cât şi după detenţie, prin urmărirea Securităţii. În plus, sunt foarte multe situaţii în care foştilor deţinuţi politic li s-au confiscat averile, pentru că aşa se dădeau sentinţele penale, şi nici până acum nu le-au fost retrocedate, cu toate că a apărut o nouă lege pe această temă”, ne-a spus Mihai Bontea, preşedintele Filialei Neamţ a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic.
În momentul de faţă, numărul foştilor deţinuţi politic din România este de aproximativ 3000, rata de mortalitate fiind de 600 – 700 de persoane pe lună. Astăzi, în judeţul Neamţ mai trăiesc în jur de 300 de foşti deţinuţi politic, majoritatea acestora aflându-se la Piatra-Neamţ, Roman, Valea Bistriţei, Roznov şi Tazlău.
Foştii deţinuţi politic, disidenţi şi victime ale represiunii regimului totalitar comunist au fost celebraţi, în perioada 22 – 23 august, la Parlament, la 25 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est, în cadrul celui de-al XXI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politic şi Victime ale Comunismului din Europa de Est INTERASSO. Lucrările au fost organizate de Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
La congres au participat delegaţi din Germania, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Albania, Republica Moldova, România şi figuri reprezentative ale rezistenţei anticomuniste. Au mai participat preşedintele Senatului – Călin Popescu Tăriceanu şi fostul preşedinte al României – Emil Constantinescu, alături de lideri de organizaţii şi institute dedicate studiului anilor totalitari. Cei prezenţi au rememorat întâmplările tragice prin care au trecut în anii de detenţie, mărturiile lor ducând la o mai bună cunoaştere a istoriei represiunii şi rezistenţei anticomuniste.
Arestat la 16 ani…
Mihai Bontea a fost arestat în 1959, pe vremea când era elev în clasa a XI-a, la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. Totul a început în anul 1954, în timp ce era elev al Şcolii generale cu clasele V-VII (actualul Liceu Forestier). Într-o zi, când se juca, împreună cu alţi cinci colegi, a găsit printre ruinele unei brutării din cartierul Precista două arme militare fără muniţie. Influenţaţi fiind de lectura unor broşuri de aventuri şi de filmele de război care rulau atunci, cei şase copii au decis să ascundă armele pe dealul Cârlomanu, ulterior, mutându-le în podul casei unui coleg. Mai târziu, cei şase au înfiinţat o asociaţie pe care au intitulat-o „Vulturul“, întâlnindu-se periodic, sub forma a două grupuri adverse care se luptau pe Dealul Cârlomanu, toate acestea fiind consemnate într-un registru-jurnal. Patru ani mai târziu, în anul 1959, descoperind activitatea celor 6 copii, Securitatea i-a arestat pe toţi şi i-a transferat la Bacău, „fabricându-le” dosare penale, prin metode de corupere şi tortură, şi obligându-i să semneze declaraţii mincinoase, prin care recunoşteau că au avut intenţii duşmănoase la adresa statului.
„Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde, constatându-se că a fost vorba de o joacă de copii, sentinţa a fost casată, iar fapta încadrată la acte de huliganism. Am făcut 2 ani de închisoare, trecând prin penitenciarele de la Bacău, Jilava, Gherla şi Piatra-Neamţ. Am suferit, însă, după eliberare, timp de 30 de ani, până în 1987, fiind în permanenţă urmărit şi hărţuit de Securitate”, îşi aminteşte Mihai Bontea.
În judeţul Neamţ, punctele de detenţie erau Lagărul de Muncă de la Bicaz (pentru construirea Hidrocentralei) şi Combinatul Chimic de la Săvineşti. În România, cele mai importante puncte de detenţie erau cele de la Jilava, Balta Brăilei, închisorile pentru femei de la Mislea, Miercurea Ciuc şi Oradea, închisoarea copiilor de la Târgşor şi închisoarea pentru studenţi de la Piteşti.
Irina NASTASIU