Un text din auxiliarul manualului de română de clasa a III-a promovează teoria genului: „Nu poți să fii fetiță și să te cheme Matei?”
„Ca părinte român, mă întreb ce legătură avem noi cu ideologia de gen… ?” (Paula Măzărianu, părinte)
Tot mai mulți părinți și reprezentanți ai ONG-urilor care protejează familia iau atitudine împotriva ideologiei de gen care prinde rădăcini și în manualele școlare, după ratificarea de către România a Convenției de la Istanbul, în anul 2016. Pentru cititorii neavizați, amintim că ideologia de gen prevede că genul nu este un dat biologic, ci un rol asumat, fiecare individ având dreptul să hotărască dacă este femeie, bărbat sau altceva, indiferent de sexul biologic. De altfel, ideologii de gen sunt foarte generoși, oferind cetățenilor posibilitatea de a opta pentru unul din cele 114 genuri identificate până în prezent… La începutul anului școlar, părinții nemțeni au fost uimiți să descopere că unul din manualele auxiliare pentru clasa a IIIa cuprinde un text cel puțin bizar, care pune la îndoială rolurile asumate de fetițe și băieți, propunând răsturnarea stereotipiilor de gen. Este vorba despre textul intitulat „Vizita lui dadece”, care se regăsește în auxiliarul manualului de română, intitulat „Să dezlegăm tainele textelor literare”. „Copilul meu, care este în clasa a treia, anul acesta va studia în auxiliarul manualului de română un text numit «Vizita lui dadece». Acesta poate părea la început, pentru un părinte neinformat, o înșiruire de întrebări năstrușnice: «Nu poți să fii fetiță și să te cheme Matei?» etc., care culminează însă cu recomandarea de asumare, în viitor a unui alt rol decât cel caracteristic unei fetițe: «Atunci o să stai la bucătărie și o să faci cumpărături. Mai bine fă-te tată!». «Morala» textului se limpezește și mai mult când ne uităm la autoarea lui: Laura Grunberg, activistă în mișcarea feministă din România, membră a Grupului de cercetare «Genul în teoria și cercetarea socială», care are ca obiectiv principal înțelegerea transdisciplinară a teoriilor genului și a teoriilor feministe în cercetarea socială. Ca părinte român, mă întreb ce legătură avem noi cu ideologia de gen, care susține că nu contează sexul dat, biologic, ci rolul pe care ți-l asumi, numit gen, îndemnându-ne să ne răzvrătim împotriva firii și să înlăturăm stereotipiile de gen, adică ceea ce este definitoriu pentru bărbat, respectiv pentru femeie?”, spune Paula Măzărianu, mama unui copil de clasa a III-a de la o școală din Piatra-Neamț. 8 Un text controversat Textul numit „Vizita lui dadece” a făcut vâlvă și în spațiul virtual, fiind prezentat părinților români de către avocata Ana Corina Săcrieru, în cadrul conferinței de presă intitulată „APĂRAȚI COPIII ROMÂNIEI! APĂRAȚI DREPTURILE PĂRINȚILOR!”, susținută de Coaliția pentru Familie, la începutul lunii septembrie. „S-a dispus introducerea în manualele școlare a combaterii rolurilor stereotipe de gen. Noi știm că aceste roluri stereotipe de gen, așa cum au fost ele în legea națională, sunt sistemele de credințe, de convingeri, de aprecieri, pe care noi ca popor le avem despre rolul femeii și al bărbatului în societate. Nu intră doar un anumit stereotip, ci toate convingerile pe care le avem noi ca societate despre rolurile de gen. Am descoperit că aceste aspecte sunt deja în manualele școlare, din clasa a III-a, din România. «Ce dacă ești fetiță, nu poate să te cheme Matei?». Acest îndemn adresat unui copil mic de a se exploata pe sine, în sensul de a-și descoperi în interiorul lui o altă identitate decât cea pe care el o are este un îndemn regăsit în manualele școlare, un exemplu concret de ce înseamnă combaterea rolurilor stereotipe de gen. E ceea ce au fost învățați copiii în Vrancea, în 24 ianuarie, în cadrul unei activități educaționale, unde li s-a spus că «ești mamă pentru că joci rolul de mamă, și nu pentru că ești femeie și ai vocația să devii mamă»”, a spus Ana-Corina Săcrieru, purtătorul de cuvânt al Coaliției pentru Familie. (potrivit activenews) De altfel, Colegiul American al Medicilor Pediatri avertizează că ideologia de gen le face rău copiilor: „Convingerea unei persoane că este ceea ce de fapt nu este reprezintă cel mult un semn de gândire confuză. Când un băiat sănătos din punct de vedere biologic crede că este fată sau o fată sănătoasă din punct de vedere biologic se crede băiat, există o problemă psihologică de factură obiectivă, iar aceasta se găsește în mintea, nu în organismul respectivei persoane și de aceea trebuie tratată ca atare. Acești copii suferă de tulburare de identitate de gen (disforie de gen).” (http://www.acpeds.org) 8 Perspective sumbre Cu toate că proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018-2025” – care propunea redefinirea familiei tradiționale și înlăturarea stereotipiilor de gen – a fost retras recent de Ministerul Educației Naționale după sesizările a mii de părinți revoltați, dar și a unor instituții importante, precum Academia Română, Biserica Ortodoxă sau cea Catolică, în ultima perioadă, în legislația românească au intervenit modificări în ceea ce privește educația copiilor. Astfel, în „Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice”, aprobată prin HG 365/24.05.2018, sunt prevăzute în mod expres: organizarea unei campanii de informare şi educare privind eliminarea stereotipurilor de gen, modelelor culturale, obiceiurilor şi tradițiilor ce influenţează direct concilierea vieții profesionale cu viața familială, includerea în programa școlară a unor noțiuni privind egalitatea de gen, integrarea perspectivei de gen în manualele școlare, combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor și organizarea unei campanii de sensibilizare și promovare a rolului și importanța dezvoltării abilităților non-cognitive la adolescenți, cu accent pe eliminarea stereotipurilor. În acest context, participarea românilor la preconizatul referendum pentru definirea în Constituție a termenului de soți ca fiind bărbat și femeie este mai mult decât necesară. Până atunci, reamintim părinților că articolul 29, 6 din Constituţia României prevede că „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror responsabilitate le revine”, în timp ce art. 48, 1 aminteşte despre „îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, drept şi îndatorire reluate şi de către Noul Cod Civil. Din acest punct de vedere, orice părinte poate alege să nu-și implice copilul minor în activități contrare principiilor morale. Să nu uităm că societatea civilă din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia, Croația sau Slovacia s-a revoltat împotriva propagării teoriei genului, respingând Convenția de la Istanbul. Doar participând în masă la referendumul pentru definirea căsătoriei vom dovedi că în România nu se pot impune legi care aduc atingere moralei copiilor noștri, fără consultarea părinților și fără dezbatere publică. În caz contrar, vom asista neputincioși la formarea unei noi generații, a unui „om nou”, modelat pe principiile unei lumi deformate, care amestecă valorile, confundând păcatul cu virtutea. Dorim să ne creștem copiii într-o astfel de lume?
Irina NASTASIU
