A fost vizitat de marele scriitor Alexandre Dumas
Palatul (sau Castelul, cum i se mai spune) este un ansamblu arhitectural cu începuturi din secolul al XIII-lea. La început, a fost un schit construit de către ctitorul Silvestru. În timpul lui Ieremia Movilă schitul se numea Mănăstirea Pionul, după care va deveni Schitul Hangu.
În anul 1639, fratele lui Vasile Lupu, Gheorghe Hatmanul, ridică o biserică din piatră pe locul vechiului schit, lăcaș de cult care va avea moșii întinse, până decursul secolului al XVII-lea.
Castelul a fost un loc important în acea vreme. Între anii 1840-1852 a fost vizitat de Wilhelm von Kotzebue și Alexandre Dumas. În anul 1852, Palatul Cnejilor este scos la licitație și cumpărat de Smaranda Sturza, moment în care se scrie ultima pagina in istoria acestuia.
De unde vine denumirea de „Cneji“?
În anul 1791, Matei Cantacuzino pleacă în Rusia, unde obține titlu de cneazul Gheorghe Cantacuzino și înalte distincții imperiale, motiv pentru care intensifică atacurile juridice împotriva Mănăstirii Pionul. În anul 1840, în ciuda eforturilor depuse de mitropolitul Veniamin Costache, cnejii Cantacuzini obțin proprietatea, iar călugării sunt nevoiți să se strămute la Schitișor. Urmează perioada în care aceștia transformă biserica întărită într-o adevărata curte boierească fortificată, modificând chiliile, construind noi anexe și întărind zidul de incintă.
Astăzi….
Ruinele ansamblului arhitectural din satul Schit, comuna Ceahlău, se află pe lista monumentelor de patrimoniu național. Potrivit Prefectului de Neamț, Vasile Panaite, obiectivul va fi izolat, atât în vederea propriei conservări, cât și pentru siguranța turiștilor, având în vedere că în imediata apropiere se află o mănăstire.
Totuși, Primăria Ceahlău nu poate prelua obiectivul, care necesită restaurare, din cauza imposibilității de a accesa fonduri europene (Primăria Ceahlău este sancționată de Comisia Europeană și are interdicție).
„Probabil va fi preluat de un ONG. Deja s-a făcut o primă salubrizare a zonei, s-au curățat și buruienile, însă Direcția Județeană pentru Patrimoniu și Culte ne-a atenționat că acest fapt poate duce la dislocare pietrelor din zidărie“, a precizat prefectul.
Ce măsuri au fost luate?
La începutul lunii august, se va efectua, în regim de urgență, de către un laborator autorizat, un studiu geotehnic, în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru consolidarea monumentului istoric.
A fost contactat un arheolog pentru supravegherea zonei. S-a procedat la limitarea și îngustarea culoarului de trecere a celor două căi de acces actuale, adiacente turnurilor, pentru a permite accesul în siguranță a persoanelor în curtea interioară.
Luna aceasta: se va semnaliza zona cu un panou de avertizare asupra pericolului de prăbușire a elementelor de zidărie din piatră, precum și de amplasare a benzilor de marcare a pericolului și de interzicere a accesului în zonele de risc.
Se va limita și, după caz, se va restricționarea accesului auto de trafic greu – mai mare de 3,5 tone, pe strada adiacentă monumentului istoric; în acest sens, se va amplasa și un indicator rutier corespunzător.
Se va urmări evoluția în timp a monumentului istoric Palatului Cnejilor, executată cu persoane autorizate sau firme de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice respectiv al construcțiilor.
Zona va fi aerisită prin tăierea vegetației arboricole printr-un serviciu specializat în domeniu.
Mariana OLTEAN TUDOSE