Tânărul oraş Roznov îşi are istoria sa. Una de aproape 600 de ani.
Ca aşezare, Roznovul de azi este menţionat pentru prima data într-un act din timpul lui Alexandru cel Bun, localitatea fiind atunci situată în “Câmpul lui Dragoş“. Numele de azi al oraşului Roznov vine de la unul proprietarii săi, pe nume Rosinovschi. Mai târziu, vreme de vreo două veacuri, pe la 1600, aşezarea Roznovului a fost distrusă din temelii de către mercenarii lui Mihai Viteazu, când armata sa a pornit spre două direcţii. Una a înaintat pe Văile Bistriţei şi Cracăului, iar cealaltă a urmat cursul Siretului, spre Suceava, oaste care avea în frunte pe Mihai Viteazul, întâiul întemeitor al României.
La Roznov şi-au dus veacul mai multe familii de boieri moldoveni, satul şi moşia au aparținut timp de secole unor mari proprietari cu funcţii importante pe lângă Curtea Domnească.
Dintre acestea, cel mai important, ca nume şi ctitorii, este colonelul Gheorghe Ruset Roznoveanu, cel care a pus bazele unei aşezări moderne, oraşul Roznov de astăzi. Familia Ruset era înrudită prin alianţă cu Dimitrie Cantemir, în amintirea căruia, Gheorghe Ruset Roznovanu a construit biserica în stil slavon – bizantin din localitate, căreia şi astăzi îi trec pragul cu evlavie enoriaşii.
Roznovul îşi are şi istoria prezentă, o dezvoltare pe măsura vremurilor, devenit din sat oraş în anul 2004, pe vremea şi actualului primar Ionel Ciubotaru. Despre vremurile de acum, împlinirile şi neîmplinirile, visele de viitor, am discutat pe îndelete cu primarul Ionel Ciubotaru.
Infrastructura, ca primă prioritate
Ionel Ciubotaru este primar din anul 2000, când a preluat Roznovul ca sat, transformându-l în oraş în cel de al doilea mandat. Ca primă prioritate, în atenţia sa a stat starea infrastructurii, modernizarea ei. Chiar în momentul când Roznovul devenea oraş, primarul Ionel Ciubotaru avea în derulare un proiect amplu, în valoare de un milion de euro, banii europeni fiind alocaţi pentru asfaltarea mai multor drumuri.
A mers pe principul că de starea infrastructurii depinde dezvoltarea viitoare a localităţii, atragerea de investitori. Infrastructură care nu înseamnă doar drumuri, ci şi sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, aducţiune de gaz metan. Domeniile spre care au fost orientate cu precădere fondurile financiare pe care Primăria şi Consiliul Local Roznov le-au avut la dipoziţie, an de an.
Investiţii în valoare de 35 milioane euro
Adunate în timp, fondurile destinate dezvoltării şi modernizării oraşului Roznov bat către cifra de 35 milioane euro. Bani care s-au „topit”, în cea mai mare parte, în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii locale. Şi ar mai trebui investiţi foarte mulţi bani, pentru ca tânăra urbe Roznov să arate ca un adevărat oraş, aşa cum îşi doresc, deopotrivă, edilii şi locanicii.
Cu primarul Ionel Ciu-botaru am încercat să facem o succintă trecere în revistă a obiectivelor investiţionale mai importante realizate aici, pentru care s-au cheltuit cei 35 milioane euro. Ne-a fost greu, trecerea timpului a ierarhizat într-o altă ordine investiţiile puse în operă.
Se cuvine să amintim mai întâi de proiectul în valoare de 10 milioane euro, fonduri cu care s-a reuşit amena- jarea râului Cracău şi a canalului de deviere, o investiţie de amploare finanţată de Ministerul Mediului. Au fost construite două poduri în satul Slobozia, în punctele Burlacu şi Julfă. Un proiect de un milion de euro s-a materializat în construcţia unui bloc tip ANL, care are 20 de unităţi locative. Cu fonduri Phare s-a realizat staţia de transfer de-şeuri menajere şi colectare se-lectivă, investiţie care trece hotarul Roznovului, deservind şi localităţile vecine. Mai este şi asfaltul turnat pe 2,5 km de pe strada Libertăţii şi arterele adiacente. Ca realizări, mai bi- făm reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, extinderea reţelei de alimentare cu apă la Chintinici şi Slobozia, reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public.
Toate astea au „făcut cu ochiul” posibililor investitori în oraşul Roznov. Ba mai mult, i-au şi atras aici. E cazul cunoscutei firme Henkel care a implementat aici proiectul „Roznov – oraş wireless”.
Investiţii în învăţământ şi sănătate
Unităţile de învă-ţământ au fost şi ele permanent în centrul atenţiei edililor roznoveni. An de an s-a investit mult şi cu folos în modernizarea şi dotarea lor cu mobilier nou, în echipamente şi materialele didactice de care aveau nevoie pentru a spori condiţiile şi calitatea procesului instructiv- educativ.
Pe plan social, una din realizări vizează înfiinţarea, susţinerea financiară şi mate-rială a Căminului pentru persoane vârstice, centru de îngrijire medicală cu o capacitate de 50 de locuri. Apoi, se cuvin amintite înfiinţarea centrului de permanenţă, cabinetele medicale de pediatrie, interne şi cardiologie. Demn de consemnat e sprijinul financiar şi material acordat Centrului social de urgenţă „Blândul Pastor”, din cadrul Protopopiatul Roznov.
O realizare deosebită cu care se mândreşte edilulul de Roznov, şi nu numai, este înfiinţarea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanei Roznov, care deser-veşte 60.000 persoane din Roznov şi 9 comune învecinate.
Un punct de atracţie pentru roznoveni îl constituie Parcul Dendrologic, pentru a cărui amenjare s-a obţinut, în prima etapă, 200.000 euro, bani care vor fi alocaţi de Ministerul Mediului. În cea de a doua, vor veni alţi bani, printr-un al doilea proiect în va-loare de aproape 394.510 lei, de la Administraţia Fondului de Mediu.
Proiecte de viitor ale primarului Ionel Ciubotaru şi echipei sale de la Primăria şi Consiliul Local Roznov sunt multe şi au o ţintă precisă: continuarea modernizării infrastructurii rutiere, de apă şi canal, sporirea gradului de confort edilitar-gospodăresc.
Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU