*Viitorul desen administrativ care va include și județul Neamț este ca un joc de puzzle cu piese lipsă
*”Pentru o regionalizare reală trebuie modificate 150 de legi”, spune șeful Agenției Nord Est
„Mai trec două mandate până se va face regionalizarea”, a sintetizat Culiță Tărâță, președintele Consiliului Județean, părerea lui despre chinurile facerii reformei administrative care între “hipercentralizarea de la București” și județe va interpune cele opt regiuni (sau poate 10!).
Răspunzând întrebării dacă, în viitoarea hartă a regiunii Nord Est, odată ce va fi tranșată bătălia pentru stabilirea capitalei este certă rămânerea Agenției de Dezvoltare la Neamț, Constantin Apostol, șeful acestei instituții, mai întâi a tras aer în piept. Apoi a răspuns: „Aceeași întrebare mi-o pun și eu. O astfel de instituție se creează și se așează în timp. Cifrele actuale arată că agenția noastră este cu câteva procente peste celelalte în ceea ce priveste plățile la fonduri europene. Asta înseamnă eficiență și ar fi păcat să se strice ceva ce funcționează. Eu sunt un fan al regionalizării. Dar trebuie să se înțeleagă că dacă discuția e redusă simplist la hartă, capitală, om, competențe nu vom vorbi de o reforma viabilă. Discuția e mai complexă. Am fost recent în Spania și cred că avem ce învăța de la spanioli. Au capitala administrativă într-un oraș, centrul economic în alt oraș, din altă zonă a regiunii, cel universitar în altă zonă și tot așa. Pentru că au înțeles că soluția nu este că concentreze totul într-un singur oraș, ci e bine să dezvolte unitar. Toți spun de descentralizare, bun!, dar foarte puțini vorbesc despre principiul subsidiarității. La un calcul făcut de mine, pentru o regionalizare reală trebuie modificate 150 de legi”.
Calculele și previziunile din teritoriu sunt întreținute și de schimbarea de viteză de la București pe acest subiect. Anunțată drept prioritate a Guvernării USL, până la efectiva punere în practică a regionalizării până și discuția pe această temă a început să lâncezească.
Între timp și clamata prioritate a revizuirii Constituției a trecut tot pe relanti, recent lideri importanți din USL anunțând că subiectul declarat drept “sarcină pe 2013” va fi, cel mai probabil, împins pe agenda anului viitor.
Amânarea unor astfel de reforme spre date care țin și de calendarul alegerilor (2014 – prezidențiale, 2016 – locale și generale) poate însemna și o abordare mai aplicată a acestora (inclusiv ca teme de campanie) dar și o atrofiere a seriozității dezbaterii care va fi viciată de patetismul electoral.
D. VINCA