O carte inedită a văzut recent lumina la Editura DOXOLOGIA: este vorba despre „Sfânta Evanghelie pe înțelesul copiilor”. După cum arată editorii, lucrarea are la bază două izvoare care au influenţat cursul umanităţii: textul Sfintei Scripturi, adaptat nivelului de înţelegere al copiilor, şi manuscrisul miniat, artă care stă la baza cărţii ilustrate, aşa cum o ştim astăzi.
„Faptul că această carte apare la Editura DOXOLOGIA, a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, nu este deloc o întâmplare, ea făcând legătura între ilustraţia de carte contemporană şi miniatura cu care un artist desăvârşit precum Gavriil Uric împodobea în anul 1429 «Tetraevangheliarul de la Neamțu», una dintre cele mai frumoase lucrări de miniatură care au ieşit din atelierele europene ale acelei perioade atât de înfloritoare şi în ceea ce priveşte artele frumoase.
«Sfânta Evanghelie pe înțelesul copiilor» face parte, împreună cu alte cărţi ilustrate de Gabriel Poenaru şi Dionis Spătaru, primii care au reintrodus în spaţiul editorial românesc de după 1989 ideea de ilustraţie asemănătoare cu manuscrisul miniat, dintr-un proiect mai amplu.
Acesta îşi propune o reîntoarcere spre valorile de bază ale ilustraţiei de carte care, chiar dacă a păstrat anumite similitudini cu cele ale manuscrisului miniat, a pierdut foarte mult din bogăţia imagistică a acestuia, simplificând excesiv mesajul plastic care însoţeşte textul scris al unei cărţi, fie el text religios, basm, poveste sau povestire.
Totodată, prin proiectul amintit, cei doi artişti atrag atenţia asupra faptului că tehnica manuscrisului miniat este pe cale de dispariţie în zilele noastre, ea nemaifiind acum cunoscută decât de puţini pictori.
Este de remarcat faptul că la conceperea acestei cărţi s-au folosit imagini realizate exclusiv manual şi la scară identică cu cele prezente între cele două coperte ale «Sfintei Evanghelii pe înțelesul copiilor»”, spun editorii.
Pentru anluminuri, în Egiptul antic, Grecia Antică și Roma Antică, precum și în Evul Mediu european, se foloseau culori tempera cu clei. Abia în vremea Renașterii timpurii s-a folosit tempera preparată cu ou, net superioară prin ton, strălucire și durabilitate. Fondul de aur mozaicat, care conferă somptuozitate și strălucire anluminurilor, își are originea în arta bizantină. Încă din secolele timpurii ale creștinismului, copiștii scriptoriilor monastice erau însoțiți de miniaturiști și anluminatori, pentru a reprezenta figuri sau episoade exemplare ale „Evangheliilor”.
Irina NASTASIU
