Stuparii au două posibilităţi de a prinde fonduri europene, fiindu-le destinate două linii de finanţare distincte: pentru tinerii fermierii şi pentru fermele de semisubzistenţă. Când vine vorba de bani europeni, foarte mulţi la număr, apar şi mulţi „inovatori” în materie de fraudare. Vin cu idei care mai de care mai trăsnite! Cea mai la îndemână metodă era plimbatul stupilor la un aşa zis proprietar la altul. Puneau mână de la mână banii necesari şi cumpărau stupi cât să încropească o familie de albine, cât mai numeroasă. Dupa asta, fiecare face câte un proiect în baza căruia solicită fonduri europene. Când se afla de verificarea în teren, iute se pune la cale „tranhumanţa” stupilor. Aşa s-a procedat în toată ţara, excepţie nefăcând nici judeţul Neamţ. Un caz mai răsunător a fost la Agapia, dar nu-i singurul!
La sesiunea de primire a proiectelor de acum, s-a găsit găsit acul… de albină potrivit pentru amatorii de fraudare a fondurilor europene: obligativitatea numerelor de îmatriculare pentru… stupi. Plăcuţă ce se aplică pe fiecare stup în parte, apoi se menţionează şi în proiectul pe care îl depun la OJPDRP Neamţ. În teren, verificarea se face strup cu stup, plăcută cu plăcuţă!
Dacă pentru albinărit s-a găsit soluţia, nu am auzit nimic despre cei care voiau să fraudeze fondurile europene cu bietele plăntuţe ornamentale. Metoda era aceeaşi. Fiecare îşi făcea proiectul său. Imediat ce unul auzea de verificarea în teren, cumpăra plantele ornamentale pe cale le punea în pământ rapid, cu ghiveci cu tot. Le planta şi le replanta ori de câte ori era nevoie, după câte proiecte „deserveau” acele ghiveche şi plăntuţele lor. Pe când numere de înmatriculare şi pentru plante ornamentale?
