La Durău, din iniţiativa deputatului Liviu Harbuz:
Obiective prioritare: exploatarea rațională a pădurilor, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea eficientă și durabilă a micilor proprietăți și identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de bușteni.
Marţi, în Staţiunea Durău, din iniţiativa deputatului Liviu Harbuz, a avut loc o dezbatere publică pe tema noului Cod silvic. Acţiune amplă la care au participat: Lucia Varga, ministrul Apelor şi Pădurilor, conducerea Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, în frunte cu preşedintele deputatul Nini Săpunaru, vicepreşedintele Liviu Harbuz, deputaţii Ioan Munteanu şi Costel Şopotică, secretarii acestei comisii, prefectul George Lazăr, Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţan Neamţ, reprezentanţi din partea Miniaterului Mediului, Romsilva, Acadamiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Faclutăţii de Silvicultură Braşov, Asociaţiilor profesionale din domeniul silviculturii, proprietari de pădure şi foarte mulţi primari, mai cu seamă din zona montană, unde pădurea ocupă suprafeţe foarte mari.
A fost o dezbatere aprinsă, cu multe propuneri concrete, dar şi un prilej de a lămuri din multele problemele legate de gestionarea şi paza fondul forestier, de exploatarea acestuia.
* Lucia Varga, ministru Apelor şi Pădurilor:
„Este oportunitate de a dezbate, împreună cu Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, modificarea Codului Silvic, un proiect de lege care a fost iniţiat de guvern, prin Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură. Pe această temă am avut o largă dezbatere publică cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale silvice şi ale proprietarilor de pădure, Direcţii silvice, şefi de ocoale silvice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu universităţi de profil.
La finele anului trecut, acest proiect de lege a fost aprobat în Senat. Acum, legea este în Parlament, în Camera Deputaţilor. Comisia de agricultură împreună cu Comisia juridică va întocmi raportul pe acest act normativ, ca apoi legea să fie dezbătură în plenul Parlamentului.
Sperăm să găsim soluţii la probleme pe care le are Silvicultura românească. Mă refer la soliţiile acceptate de majoritatea părţilor implicate. Noi, autorităţile, trebuie să fim un factor de echilibru între interesele pe care le au diverse părţi.Trebuie să avem un echilibru între punctele de vedere susţinute de asociaţiile de proprietari privaţi, de administratorii pădurii de stat, să avem un echilibru între cerinţele agenţilor economici care exploatează pădurea, ale diferitelor organizaţii neguvernamentale. Prin dezbaterile publice organizate asigurăm transparenţă în legiferarea Codului silvic, pentru că avem interesul să facem o lege pentru societatea civilă, cetăţeni, proprietarii de pădure şi pentru agenţii economici care prelucrează lemnul.
Am aflat câteva propuneri interesante, menite a îmbunătăţi actul normativ. Dorim ca prin amendametele aduse, să ne putem atinge obiectivele pe care ni le-am propus. Am în vedere, în primul rând, diminuarea tăierilor ilegale. La fel de importantă este şi folosirea resursei de lemn pentru dezvoltarea economică locală, pentru crearea de noi locuri de muncă. Vrem ca lemnul să fie prelucrat şi valorificat superior cât mai apoape de locul de recoltare. Asta poate duce la dezvoltarea comunităţilor locale respective. Vrem să trecem de la stadiu de ţară care exportă materiile prime, buşeteni, la o una care le prelucrează, generând astfel dezvoltare economică. Codul silvic îşi propune şi rezolvarea unor probleme legate de dreptul de proprietate forestieră, de paza pădurii. Ageţii economici au o anumită îngrijorarea faţă de exloatarea şi valorificare a masei lemnoase, în lumina noului Cod silvic. Fac precizarea că vom sprijini pe acei agenţi economici care lucrează legal, care doresc să devină compeptitivi pe piaţă. Pe cei care se ocupă de activităţi ilegale, o să-i identificăm şi o să le retragem autorizaţiile de exploatare. Trebuie întărită capacitatea de control a autorităţilor silvice.”
*Deputat Liviu Harbuz, viceprezedintele Comisie pentru Agricultură din Camera Deputaţilor:
„Acum avem doar un act normativ pe seama căruia au loc dezbateri, prilej cu care se vine cu unele lămuri, se fac multe propuneri faţă de ceea ce s-a propus iniţial. Este un proiect căruia i se vor aduce multe modificări, Romsilva are foarte multe propruneri de îmbunătăţire a noului Cod silvic. Este o consultare la care participă toţi factorii avizaţi, vom ţine cont de propunerile lor, atunci când va avea loc dezbaterea noului Cod silvic în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, apoi în Parlament. Vom ţine cont de părerile tuturor celor implicați direct în aplicarea acestei legi, extrem de importante ”
*Deputat Ioan Munteanu, secretaul comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor:
„Noul cod silvic este mai bun decât cel de până acum, asta ca urmare a discuţiilor pe marginea acestui act normativ. Este un proiect aflat în dezbatere publică, prilej cu care se fac foarte multe propuneri, de care se va ţine cont atunci când se va trece la dezvbaterea lui pe articole şi aliniate în Comisa pentru agricultură, apoi în Parlament. Sperăm să se rezolve multe din problemele cu care se confruntă cei din domeniu silvic, propeitari de pădure, beneficiari ai fondurlui forestier. Dacă vom reuşi să aducem îmbunătăţirile necesare, înseamnă că vom avea un Cod silvic acceptabil.”
*Exploatarea durabilă a pădurilor
În sinteză, principalele modificări sunt cele care se referă la exploatarea durabilă a pădurilor, la înăsprirea pedepselor pentru furtul de masă lemnoasă, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteani.
În ceea ce priveşte exploatarea durabilă a pădurii, se doreşte, practic, să nu se mai vândă lemnul pe picior. O serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Această măsură va intra în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. În acest moment, în România, doar 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite.
Cea mai importantă modificare a Codului Silvic va fi aceea că, de acum, administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator.
*Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege
A doua modificare importantă a Codului Silvic, cea referitoare la infracţiuni, prevede aplicarea Codului Penal şi pentru furtul de masă lemnoasă. Se va aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Se va interzice transportul lemnului pe drumurile publice pe timp de noapte.
A treia măsură, tot pentru a întări aceste sancţiuni, va viza introducerea autorizaţiei de practică pentru lucrătorii din domeniul silviculturii. Această autorizaţie presupune ca, atunci când se constată nereguli în pădurea pe care un pădurar o administrează, această autorizaţie de practică se va ridica, iar pădurarul va avea activitatea suspendată.
Tina CONDREA