* Disputatul articol 276, care îngrădea grav libertatea de exprimare şi libertatea presei, ar putea fi modificat săptămâna aceasta
Controversele continuă pe Noul Cod Penal, în timp ce a intrat în vigoare şi şi-a produs deja efectele, dintre care primul vizibil este eliberarea condamnaţilor. Numeroşi oameni politici, procurori şi analişti au atras atenţia încă de săptămâna trecută că orice modificare se doreşte a fi adusă trebuie adoptată cel târziu odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri şi nicidecum după. Aceasta întrucât operează două principii, unul de drept care impune aplicarea legii mai favorabile, şi celălalt care este reglementat de legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi care la articolul 58 spune că intervenţiile pe actele normative complexe şi importante trebuie să intre în vigoare la aceeaşi dată cu normativul respectiv. Deocamdată, se lucrează la propunerile de modificare ce sunt înaintate Ministerului Justiţiei.
* Abrogarea articolului împotriva libertăţii de exprimare
Pe de altă parte, există deja un obiectiv al guvernului, care prin vocea premierului a anunţat că intenţionează să abroge un articol din Noul Cod Penal. În ultima sa declaraţie, premierul Victor Ponta a spus că în şedinţa de miercuri a guvernului va propune abrogarea articolului 276 din Noul Cod Penal, cel referitor la presiunile asupra justiţiei care prevede că “fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”. De asemenea, primul ministru a dat de înţeles că pot fi făcute ajustări şi ulterior intrării în vigoare a codurilor. „În ceea ce priveşte Codul penal, eu am o opinie şi profesională şi politică, şi anume aceea că articolul 276 poate, în contextul actual, să îngrădească libertatea de exprimare şi libertatea presei, motiv pentru care există un proiect de lege de abrogare a articolului 276 deja în Parlament. Am discutat în cadrul Coalitiei de guvernare USL si marti probabil în sesiunea de plen de la Parlament vom adopta legea de abrogare a articolului 276. Sperăm ca aceasta să nu fie atacată de preşedinte la Curtea Constituţională, pentru că e interesul întregii societăţi ca activitatea mass-media şi a celor care se exprimă să nu fie afectată într-un fel sau altul. La Codul Penal cred că modificarea principală este modificarea articolului 276 şi aceasta face Parlamentul chiar în şedinţa de marţi, cred că la Senat”.
* Închisoare pentru hărţuire sexuală şi euthanasie
Un alt element de noutate este cel referitor la introducerea de noi infracţiuni, cum este euthanasia şi hărţuirea sexuală. Euthanasia este clar definită ca infracţiune şi se pedepseşte cu 5 ani de închisoare. În ce priveşte hărţuirea sexuală, aceasta este definită în Noul Cod Penal la articolul 223 prin pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare. Pedeapsa este de un an închisoare sau amendă. Agresiunea sexuală este o altă nouă infracţiune, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
* Pedepse mai mici pentru înşelăciune şi mărturie mincinoasă
Judecătorul Iulian Mitrofan, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamţ, prezintă modul cum au fost modificate limitele minime sau cele maxime în cazul unor infracţiuni: „Reduceri de pedeapsă s-au adus în cazul relelor tratamente aplicate minorului, de pildă, de la maxim 15 cât era, la maxim 7 ani. La furt calificat scade maximul de la 15 la 10 ani, la mărturia mincinoasă scade de la 5 la 3 ani, iar în cazul înşelăciunii maximul scade de la 10-20 de ani, la 5 ani. Sunt şi infracţiuni la care scad atât minimul cât şi maximul, cum este lipsirea de libertate în mod ilegal, anterior fiind pedepse între 3 şi 10 ani, iar acum limitele sunt de la 1 la 7 ani”.
În acest moment pe rolul Tribunalului Neamţ există un dosar de lipsire de libertate urmată de moartea victimei. Este vorba de cazul de la Iucşa, comuna Români, din ianuarie 2013, când un bărbat a murit după ce a fost bătut de iubitul fostei lui soţii şi apoi legat de copac până ce poliţiştii chemaţi la faţa locului au făcut primele cercetări. Dosarul are un nou termen la mijlocul acestei luni când se vor prezenta concluziile expertizei medico-legale solicitate de inculpaţi. Unul dintre poliţiştii care nu l-au dezlegat pe bărbat decât după vreo oră, când a constatat decesul, este cercetat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului întrucât a vrut să acopere lipsa de profesionalism.
* Pedeapsă înjumătăţită pentru delapidare
Alte modificări importante ale limitelor de pedeapsă se referă la infracţiunile de trafic de minori, care au scăzut la 3 – 10 ani de închisoare, faţă de 5 – 15 ani, precum şi violarea de domiciliu care este acum pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, faţă de dublu cât era. „Delapidarea era sancţionată cu 1-15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni – 7 ani. Pentru un număr mai mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani, în vreme ce pentru altele cresc ambele limite, cum este la încăierare pedeapsa era o lună-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivă era sancţionată cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2-7 ani. Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună – 3 ani, de acum va fi 3 luni – 2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni – 3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate 3 luni – 7 ani, acum vor fi 1-5 ani”, mai spune magistratul.
* Efectele prescripţiei
Discuţii numeroase şi controversate au fost zilele acestea şi pe reglementările privind prescripţia. Noul Cod Penal stabileşte, astfel, ca termenul de prescripţie penală pentru pedepsele cu închisoarea între 15 şi 20 de ani se reduce la 10 ani, iar în cazul infracţiunilor cu pedepse de până la 15 ani termenul de prescriere este acum de 5 ani.
Judecătorul Iulian Mitrofan mai subliniază câteva din efectele prescripţiei: „Pentru infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale faţă de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infracţiuni sunt urmăribile la plângerea prealabilă a victimei, aceasta îşi poate retrage plângerea oricând, iar în caz de deces a victimei până la formularea plângerii, procurorul poate declanşa procedura din oficiu, alte infracţiuni sunt urmăribile din oficiu, dar victima şi autorul se pot împăca până la citirea rechizitoriului în instanţă”, adaugă judecătorul Iulian Mitrofan.
* Noi infracţiuni de fals şi înaltă trădare
Tot ca element de noutate este şi numărul crescut de infracţiuni ce sunt cercetate din oficiu. „Dintre acestea, pentru un număr de 5 infracţiuni din Codul penal şi mai multe infracţiuni din şase legi speciale, părţile pot pune capăt procesului prin împăcare. Există şi un număr de 25 de infracţiuni în Codul penal şi alte infracţiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca să înceapă urmărirea penală”, subliniază purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamţ.
Nu în ultimul rând, la capitolul violare de domicliu intră şi sediul persoanei juridice. Fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirilor va fi infracţiunea de violarea vieţii private, sancţionată cu închisoare 3 luni – 2 ani, respectiv 6 luni – 3 ani. Şi în domeniul patrimoniului apar noi infracţiuni, cum sunt abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile.
La infracţiunile de fals creşte minimul special cu 3 luni în cazul falsului în înscrisuri şi apare o nouă infracţiune, cea de falsificare a unei înregistrări tehnice.
La infracţiunile electorale scade cu 2 ani maximul special în cazul faptelor de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, de corupere a alegătorilor şi de fraudă la vot.
Nu în ultimul rând, în domeniul infracţiunilor contra securităţii naţionale, scade cu 5 ani minimul şi maximul pentru infracţiunile de trădare, trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat, acţiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune, care toate se vor sancţiona de acum cu închisoare 10-20 ani.
Este incriminată pentru prima dată infracţiunea de înaltă trădare, la care face referire Constituţia şi care poate fi comisă de preşedintele ţării sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale de la la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani.
Cristina IORDACHE