Intrarea în vigoare a noilor coduri penale de la 1 februarie aduce o serie de noutăţi care vizează atât persoanele cercetate şi judecate, cât şi activitatea judiciară. În primul rând, infracţiunea are o nouă definiţie care stabileşte că este fapta prevăzută de legea penală (Codul penal şi legile speciale cu dispoziţii penale), comisă cu vinovăţie (intenţie, culpă, praeterintenţie), nejustificată (sunt cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, consimţământul persoanei vătămare) şi imputabilă celui care a săvârşit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicaţia, eroarea, cazul fortuit).
Semnificative sunt modificările aduse pedepselor, unde se introduce amenda şi sistemul zilelor-amendă. „Pentru persoana fizică sunt prevăzute detenţiunea pe viaţă, care are o durată nedeterminată, închisoarea cuprinsă între 15 zile – 30 ani şi amenda”, spune judecătorul Iulian Mitrofan, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamţ. „Se introduce sistemul zilelor-amendă, astfel că pedeapsa este între 30-400 zile a câte 10-500 lei ziua. Dacă nu se plăteşte amenda, pedeapsa se înlocuieşte cu închisoarea, pentru rea-credinţă, sau cu muncă în folosul comunităţii, dacă există imposibilitate de plată. În cazul unor infracţiuni comise pentru obţinerea unui folos material, judecătorul poate aplica pe lângă pedeapsa închisorii, şi pe cea a amenzii”.
* Minorii duşi în centrele de reeducare, care…nu există
O modificare esenţială în regimul pedepselor aplicate face ca minorii să fie scutiţi de închisoare dacă au vârsta de peste 16 ani, spre deosebire de vârsta de 14 ani cum era până acum. Singurele măsuri care se pot lua împotriva infractorilor cu vârste între 14 şi 16 ani sunt cele educative, dacă se dovedeşte că au discernământ. Cu alte cuvinte, lor li se face expertiză psihologică obligatoriu şi dacă se dovedeşte că au reprezentare critică în raport cu fapta săvârşită, atunci ei pot fi obligaţi la parcurgerea stagiului de formare civică, la consemnarea la sfârşit de săptămână, la asistarea zilnică. Minorii între 14 şi 16 ani pot fi supuşi şi la măsuri privative de libertate, dar nu la detenţia în închisoare, ci la internarea în centre educative. Cu alte cuvinte, tâlharii precum cei din familia Neda, sau Bozu, care pentru un ceas vechi sau câţiva lei sunt în stare să ia viaţa unui om, vor fi ţinuţi la căldură în instituţii care au mai funcţionat în ţara noastră înainte de 1989, probabil până vor împlini vârsta majoratului, instituţii care deocamdată nu există.
* Firme supravegheate judiciar
O entitate cu personalitate juridică este pedepsită cu amenda, dar şi cu suspendarea activităţii pentru o perioadă de la 3 luni până la 3 ani, sau cu interdicţia de a participa la achiziţii publice, ori cu plasarea sub supraveghere judiciară.
De asemenea, în domeniul pedepselor o noutate este adusă de modalitatea pe care instanţa o are la îndemână de a aplica executarea. Astfel, judecătorul va putea decide executare în penitenciar, sau cu suspendare sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani şi cu termen de încercare între 2 şi 4 ani, iar supravegherea revine serviciului de probaţiune, nu mai operează reabilitarea de drept la sfârşitul termenului de încercare, de asemenea implică şi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii. „Noutatea absolută este adusă de reglementarea potrivit căreia judecătorul poate renunţa la aplicarea pedepsei pentru infracţiunile sancţionate de lege cu închisoarea de până la maxim 5 ani închisoare, caz în care judecătorul aplică un avertisment, sau poate să amâne aplicarea pedepsei dacă a stabilit o pedeapsă de maxim doi ani închisoare pentru o infracţiune sancţionată de lege cu închisoarea de maxim 7 ani, şi atunci judecătorul acordă un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie să îndeplinească anumite obligaţii”, mai spune judecătorul Iulian Mitrofan.
* Reducerea cu o treime a pedepsei
Instituţia circumstanţelor atenuante aduce reduceri majore la pedepse, cu o treime, în timp ce în cazul circumstanţelor agravante sporul de pedeapsă poate ajunge până la maxim 2 ani, aplicabil şi la maximul prevăzut. Cel care repară integral prejudiciul cauzat până la primul termen de judecată, beneficiază obligatoriu de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
Concursul de infracţiuni este, acum, mult mai aspru pedepsit, în sensul în care pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu şi fix. „De exemplu, pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea şi un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsă cu închisoarea şi una cu amenda, se aplică amândouă”, explică purtătorul de cuvânt al tribunalului. „În cazul recidiviştilor, primul termen al recidivei urcă de la 6 luni la 1 an închisoare, dacă noua infracţiune este comisă postcondamnatoriu la noua pedeapsă se aplică restul neexecutat din pedeapsa anterioară, iar dacă noua infracţiune este comisă postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate”. Nu în ultimul rând, pentru infracţiunile continuate şi cele complexe, pedeapsa poate urca până la maximul special, la care se poate adăuga un spor de 3 ani. Infracţiunea continuată a fost regândită, fapta nemaiputând fi calificată ca atare decât dacă este îndreptată împotriva aceleiaşi persoane vătămate.
Cristina IORDACHE