Salariatele gravide şi cele care au născut trebuie să meargă la medicul de familie pentru a obţine un document care să le ateste starea. Totodată, acestea trebuie să informeze în scris angajatorul cu privire la situaţia lor. În caz contrar, angajatorul este exonerat de obligaţiile impuse de lege faţă de salariatele în cauză. Potrivit normativului, angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea şi să nu le constrângă să facă o muncă dăunatoare sănătăţii, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut. Prin urmare, aceştia sunt obligaţi să evalueze riscurile de la locurile de muncă şi să informeze salariatele cu privire la rezultate şi drepturile pe care le au. În plus, de astăzi, informarea va trebui să cuprindă şi măsurile care trebuie luate.
„Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţa”, scrie în Legea nr. 154/2015.
Mai mult, angajatorul poate anunţa alţi salariaţi cu privire la starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atât timp cât sarcina nu este vizibilă. De asemenea, gravidele au dreptul la dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, dacă aceste investigaţii pot fi făcute doar în timpul programului de lucru.
Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile şi este acordat, după caz, în întregime sau fracţionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut că acesta nu se va acorda în acelaşi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporară de muncă, cel pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă sau cel pentru maternitate). Dacă gravidele şi mamele lucrează stand în picioare sau pe scaun, acestea trebuie să beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face mişcare.
„Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.
Dacă din motive de sănătate angajatele nu pot să îndeplinească întreg programul de lucru, acestea sunt îndreptăţite la o reducere de un sfert din durata normală de muncă. Măsura este luată în baza recomandării medicului şi cu păstrarea salariului la acelaşi nivel. Să nu uităm, însă, că aceste prevederi scriptice pot fi duse la îndeplinire numai dacă angajatorul este dispus la aceste compromisuri. Chiar dacă, legal, angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatură directă cu starea acestora, se ştie cam cum stau lucrurile în realitate…
Geanina NICORESCU