În judeţul Neamţ trăiesc peste 1300 de persoane cu handicap vizual
Nevăzătorii nemțeni au sărbătorit, ieri, „Ziua Mondială a Bastonului Alb”, eveniment organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Județeană Neamț. Cu această ocazie, președintele asociației, Gelu Gherasim, a făcut o prezentare generală a conţinutului sărbătorii, amintind, între altele, că legislaţia auto prevede acordarea priorităţii de a traversa persoanelor cu baston alb. Evenimentul a inclus, de asemenea, şi o demonstraţie de orientare cu bastonul alb. Nu au fost uitați nici iubitorii de sport, la sediul filialei având loc un concurs amical de șah și unul de table.
„În judeţul Neamț funcționează de mai mulți ani filiala Asociației Nevăzătorilor din România, care numără peste 1300 de membri, persoane cu deficienţe de vedere. Unii nevăzători se închid în ei, se izolează şi rareori mai doresc să iasă în lume. La filiala Neamț a asociației, aceștia găsesc sprijin pentru diversele probleme cu care se confruntă. Pot juca şah, table, pot răsfoi cărţile în Braille sau pot asculta diverse lecturi sau muzică. Nu în ultimul rând, Asociaţia organizează periodic concursuri sau excursii în ţară, activităţi menite să-i ajute pe nevăzători să-şi depăşească condiţia”, ne-a spus Gelu Gherasim, președintele filialei Neamț a Asociației Nevăzătorilor din România.
Bastonul alb, instrument ajutător în călătorii
Ziua Internațională a Nevăzătorilor, denumită şi Ziua Bastonului Alb, a fost instituită la Varșovia, în 1993, de către Organizația Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, fiind marcată, totuşi, pentru prima oară de preşedintele american Lyndon Johnson, în 1964.
De-a lungul istoriei, bastonul, ciomagul şi băţul au fost instrumente ajutătoare în deplasarea nevăzătorilor şi slab văzătorilor, măciuca ciobanilor fiind folosită, încă din vremuri biblice, ca instrument ajutător în călătoriile solitare.
În perioada interbelică, bastonul alb a fost promovat pentru prima oară ca modalitate de avertizare a oamenilor că purtătorul său este nevăzător.
Inventatorul bastonului alb este James Biggs, un fotograf englez din Bristol. În urma unui accident care l-a costat vederea, artistul a hotărât, în 1921, să-și vopsească bastonul în alb pentru a fi văzut mai ușor de către șoferi. Peste mai puţin de zece ani, bastonul alb și-a făcut simţită prezența în societate.
Astfel, în decembrie 1930 a fost emisă prima ordonanţă specială privind bastonul alb, în Peoria, Illinois. Aceasta garanta protecţia pietonilor nevăzători şi dreptul de trecere a străzi atunci când ţineau în mână un baston alb. Apoi, în februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o mișcare națională privind folosirea bastonului alb de către nevăzătorii francezi, campania fiind mediatizată pe larg în ziarele englezești şi adoptată și de Marea Britanie.
În anii ´60, mai multe organizaţii şi agenţii care ofereau servicii nevăzătorilor au făcut presiuni asupra Congresului pentru desemnarea zilei de 15 octombrie ca „Zi a bastonului alb”, în toate statele din SUA, decizie luată pe data de 6 octombrie 1964.
Interesele nevăzătorilor români sunt protejate de Asociaţia Nevăzătorilor din România, organizaţie nonguvernamentală de utilitate publică, recunoscută atât de către autorităţile publice din țara noastră, cât şi de către organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor. Asociaţia Nevăzătorilor din România este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii. Asociaţia cuprinde circa 80.000 de membri, persoane încadrate în categoriile de handicap vizual grav, accentuat şi mediu.
Irina NASTASIU