Alegătorii nemţeni pot afla şi de pe internet la ce secţie îşi pot exprima votul la alegerile europarlamentare din 25 mai, accesând site-ul oficial al Registrului Electoral, www.registrulelectoral.ro.
Registrul electoral este o bază de date în format electronicadministrată de AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), cu toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit 18 ani şi care au drept de vot. Registrul cuprinde numele şi prenumele alegătorului, data naşterii, adresa de domiciliu şi adresa de reşedinţă, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate.
Acest registru este actualizat permanent la nivelul primăriilor, fiind introduşi cetăţenii care au împlinit 18 ani şi fiind radiaţi cei care au decedat sau şi-au pierdut dreptul de a alege.
Fiecare alegător poate să verifice online dacă este înscris în Registrul electoral. De asemenea, poate să solicite înregistrarea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă.
Pot vota şi alegătorii care nu se regăsesc în Registrul electoral în ziua scrutinului. Aceştia pot vota pe lista electorală specială, dacă dovedesc cu actul de identitate că sunt arondaţi la secţia de votare la care se prezintă.
Parlamentul European, un pic mai mare decât cel român
Alegerile europarlamentare din 22-25 mai vor desemna cei 751 de aleşi ce vor lua loc în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. România pierde un loc, de la 33 la 32 de europarlamentari.
Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide în ce zi vor merge cetăţenii săi la urne, în perioada de patru zile de alegeri. Rezultatele votului din cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de 25 mai.
Nemţenii cu cetăţenie italiană pot vota şi sâmbătă
Trebuie ştiut că există cel putin două ţări în care alegerile vor avea loc în două zile: Cehia – 23 si 24 mai şi Italia – 24 si 25 mai.
Cea de-a treia ţară ar putea fi România, dupa ce USL a decis organizarea alegerilor europarlamentare şi a referendumului pentru modificarea Constituţiei la aceeaşi dată, cu observaţia că pentru indeplinirea cvorumului de prezenţă la vot de 50 la sută, necesar validarii referendumului, acesta se va desfăşura pe doua zile, astfel că şi alegerile europarlamentare s-ar putea desfăşura tot în zilele de 24 si 25 mai.
Primele ţări în care se vor desfăşura alegeri europarlamentare sunt Olanda şi Marea Britanie, pe 22 mai, urmate de Irlanda, pe 23 mai. Pe 24 mai, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia vor merge la vot, în timp ce restul ţărilor urmează să organizeze alegeri pentru Parlamentul European duminică, pe 25 mai.
Se poate vota şi prin mail. Dacă eşti estonian…
În trei dintre cele 28 de state nu va fi permis votul ceăţtenilor din afara ţării. Acestea sunt Irlanda, Malta şi Slovacia. De cealalăa parte, într-o singură ţară, Estonia, cetăţenii din afara ţării pot vota prin trei modalitaţi – fie prin poştă, fie la ambasada estona din ţara respectivă, fie prin poşta electronică, fiind singura ţară care oferă aceasta facilitate.
În patru ţări – Belgia, Cipru, Grecia si Luxemburg – votul este obligatoriu. În ce priveşte vârsta minimă a candidaţilor, aceasta oscilează între 18 ani, în 15 tari, şi 25 de ani, în Cipru, Grecia şi Italia. Romania este singură ţară unde varsta minimă a candidaţilor este de 23 de ani. De asemenea, vârsta minimă a celor care votează este de 18 ani, cu exceptia Austriei, unde este de 16 ani.
În plus, în ce priveşte pragul electoral pentru partide, cel mai mare este de 5 la suta, în 9 ţări, printre care şi Romania. În schimb, 13 tari nu prevăd niciun prag electoral la aceste alegeri, printre care şi Bulgaria.
De ce sunt aceste alegeri diferite?
Pe măsură ce Uniunea Europeană încearcă să răzbată prin criza economică si liderii europeni reflectă asupra direcţiei de urmat în viitor, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de pana in prezent. Alegerile sunt primele de când Tratatul de la Lisabona, din anul 2009, a acordat Parlamentului European un număr de noi puteri importante.
Astfel, una dintre cele mai importante modificări introduse de Tratat este aceea că atunci când statele membre UE vor nominaliza următorul preşedinte al Comisiei Europene, care să-i urmeze lui Jose Manuel Barroso din toamna anului 2014, vor fi nevoite, pentru prima oară, să ţină cont de alegerile europene.
Noul Parlament trebuie să susţină acest candidat, alegand practic noul preşedinte al Comisiei Europene. Acesta trebuie să fie aprobat de o majoritate absolută de 376 din cei 751 de europarlamentari. Unul dintre principalii candidati este liderul socialiştilor europeni, Martin Schulz, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, însă lista poate cuprinde multe nume cu greutate în politica europeana şi nu numai.
În prezent, Partidul Popularilor Europeni are 275 de europarlamentari, social-democraţii au 195, iar liberalii – ALDE – au 85. Practic între aceste trei mari grupuri se va da bătălia cea mare şi în 2014. Verzii şi grupul conservatorilor şi reformiştilor europeni reprezintă de asemenea adversari demni de luat în seamă.
D. VINCA