*În decembrie 2016, județul Neamț avea 11.171 de persoane fără muncă *Din numărul total de șomeri, doar o mică parte erau femei, respectiv 4.341
În continuare, în Neamț, șomajul rămâne o „plagă“ deschisă, care lasă fără muncă mii de persoane. O „perfuzie“ cu investiții masive provenită de la firmele străine ar fi ca o bulă de aer pentru economia locală, încă zdruncinată de recesiune și efectele sale. Dar „cuiul“ din călcâiul autorităților rămân nemțenii plecați la muncă peste hotare, care nu sunt trecuți în calculele guvernanților, dar care trimit mereu valută în țară.
La sfârșitul lunii decembrie 2016, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă avea înscriși 11.171 de șomeri, cu 38 mai puțini față de luna noiembrie 2016. Tot luna trecută, în Neamț, rata șomajului era de 5,57%, cu 0,32 mai puțin decât în luna precedentă. Din numărul total de șomeri, doar 2.602 mai beneficiau de ajutorul financiar, fiindcă statul și-a luat mâna de pe alți 8.563. Ca o remarcă, din cei 11.171 de șomeri, doar 4.341 erau femei. În concluzie, doamnele își găsesc mai ușor de lucru față de bărbați.
Dacă ne referim la situația șomajului oficial pe comune, cei mai puțini șomeri erau la Mărgineni (31), Gherăești (39), Cordun (58) și Dumbrava Roșie (62). Ca pondere, comuna Gherăești ocupă locul fruntaș pe județ, cu 0,88%, urmată de Cordun, cu 1,14%. La polul opus, Comuna Pipirig avea, oficial, 509 de persoane fără lucru și o pondere a șomerilor în populația stabilă de 8,88%.
La nivel de țară, în luna noiembrie 2016, rata șomajului a fost de 4,75%, cu 0,01 pp mai mică față de cea din luna octombrie 2016 și cu 0,13 pp mai mică față de cea din luna noiembrie 2015. În total, la acea dată, 416.673 de șomeri erau înregistrați în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, dintre care 84.075 primeau indemnizație de șomaj. Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a rămas la aceeași valoare ca luna precedentă, iar rata șomajului feminin a scăzut de la 4,36% în luna octombrie la 4,33 %. În funcție de mediul de rezidență, 121.854 șomeri erau din mediul urban și 294.819 din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40-49 de ani (115.357 persoane), urmați de cei din grupa de vârstă 30-39 de ani (84.414), la polul opus aflându-se persoanele între 25-29 de ani (34.327). Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,66%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezentau 16,09%, iar cei cu studii universitare 4,24%. Tot în data de referință, 16 județe și municipiul București au înregistrat reduceri ale ratei șomajului, cele mai mari scăderi fiind în: Bistrița Năsăud (cu 0,59 pp), Teleorman (cu 0,41 pp), Bihor( cu 0,24pp), Arad (cu 0,24pp), Vaslui (cu 0,20pp), Prahova( cu 0,20pp), Argeș (cu 0,18pp), Maramureș (cu 0,15pp) și Dolj (cu 0,15pp). Nivelurile cele mai ridicate au fost atinse în județele Vaslui (11,46%), Teleorman (10,86%), Buzău (9,79%), Galați (9,40%), Dolj (9,35%), Mehedinți (9,01%), Olt (8,89%), Călărași (7,44%), Gorj (7,41%) și Ialomița (7,00%). Județul Ilfov a continuat să înregistreze, și în luna octombrie, cea mai mică rată a șomajului, respectiv 1,10%.
V. ANDRIEȘ