NEAMŢUL RURAL

*TAZLĂU: Comune cifrei unu

De ceva vreme, curg banii europeni şi la Tazlău.  O comună mai aparte, cu un specific al ei. Tazlău este comuna care  are un singur sat, o singură şcoală, o singură grădiniţă, o singură biserică şi mănăstirea-ctitorie a Marelui Voievod Ştefan cel Mare. Lista „unicatelor” ne-a fost completată de primarul Constantin Machedon: „Avem cea mai frumoasă grădiniţă din Moldova, făcută cu bani europeni! Aşa ne-au spus cei de la Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale Bucureşti, când au făcut verificările în teren. Şi nu-i singura investiţie realizată de bani europeni. Tot cu fonduri europene am mai asfaltat 7,3 km de  drum comunal, am modernizat şi dotat căminul cultural, am achiziţionat un utilaj multifuncţional”.Primarul Machedon se referea la obiectivele investiţionale incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro, finalizat anul trecut.

Acum, primarul Constantin Machedon are în derulare un alt proiect cu  finanţare eurpeană finanţat prin GAL „Nicolae Roznoveanu”,  la care este arondată şi comuna Tazlău. Banii, în sumă totală de 150.000 euro, sunt alocaţi pentru reabilitarea unei clădiri care va deveni sediu anexă de primărie.

Acum, primarul Constantin Machedon mai are o grijă mare:  în comună sunt 6 km de drumuri neasfaltate! Pentru reabilitarea lor, are pregătite toate documentaţiile necesare. Este în căutarea surselor de finanţare.

*CEAHLAU: Adio fonduri europene!

Continuă interdicţia impusă Primăriei Ceahlău privind accesul la fondurile europene. Chiar şi în viitoarea alocare financiară, la banii europeni veniţi prin PNDR 2014-2020. Până când va dura interdicţia? „Până când vom achita suma imputată de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale Bucureşti. Depinde şi de rezultatul procesului care este acum pe rol. Acţiune în instanţă în care Primăria Ceahlău a contestat imputarea făcută cu ani în urmă, ca urmare a implementării unui proiect cu finanţare europeană. Până nu rezolvăma asta, rămânem cu interdicţia. Practic, nu ne putem atinge de fondurile europene alocate comunităilor locale rurale”, ne-a spus, cu amărăciune, primarul Dan Coroamă.

Interdicţia a venit cu ceva ani în urmă şi, cu siguranţă, va mai dura. Exact cât vor fi sistate fondurile europene către comunitatea locală din Ceahlău, depinde de timpul în care vor fi recuperaţi banii imputaţi de Uniunea Europeană. Este vorba de proiectul SAPARD în valoare de un milion de euro, alocaţi pentru asflatarea unui drum comunal în comuna Ceahlău. Drum care a fost terminat şi dat în folosinţă în anul 2004! După asta, respectivul drum a fost „bătătorit” de o sumedenie de controale, parcă mai abitir decât maşinele de tonaj greu, cele cu material lemos, care au luat cu „asalt” drumul. Deşi drumul nu fusese proiectat pentru asta.  Nu intrăm în detalii tehnice și nici în hărţişul multelor reclamaţii, deselor controale şi diferitelor decizii ale insanţelor de judecată.

Cert este că Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale Bucureşti a imputat Primăriei şi Consiliului Local  Ceahlău valoarea drumului asfaltat cu bani europeni, prin programul SAPARD. Adică un milion de euro. La care se adaugă dobânzi fiscale, penalităţi şi majorări de întârziere, care pot dubla suma datorată. Acum, Primăria Ceahlău este bună de plată cu 2 milioane de euro…

De obicei, se spune că atunci când doi se ceartă, al treilea câştigă. În cazul drumului de la Ceahlău,  cel de al treilea a pierdut. Adică locuitorii comunei Ceahlău. Ce vină au ei? Vor şi ei condiţii de trai mai civilizate. Care se pot crea şi cu fonduri europene. Dar n-au acces la ele!

PIATRA ŞOIMULUI: Pod mare pe Calu

De la primul mandat, în urmă cu mulţi ani, primarul Neculai Nicorescu a declarat război total stării precare a drumurilor comunale. Dar și cursurilor de apă care dădeau mari bătăi de cap, deopotrivă, edilior şi localnicilor. De cum venea o ploaie ceva mai mare, apa o lua de-a lungul drumurilor, pe care  le distrugeau de-a binelea. La fel se întâmpla şi cu gospodăriile populaţiei.

În mare parte, drumurile comunale au fost reabilitate. Și drumurile de pământ. S-a trecut apoi la construcţia de poduri trainice, peste cele două mari cursuri de apă ce traversează comuna Piatra Şoimului.

De cum vremea bună va permite, vor fi reluate lucrările la cel de al doilea mare pod ce prinde contur în comuna Piatra Şoimului. Detalii ne-a oferit primarul Neculai Nicorescu:  „Este o investiţie multianuală pe care o avem în derulare, pe timp de 3 ani. Este vorba de un pod mare, cu 3 deschideri, care se contruieşte pe pârâul Calu, în satul Piatra Şoimului. În urmă cu doi ani, am finalizat lucrările de la investiţia de la celălalt pod, din satul Luminiş. Şi acolo, ca şi aici, oamenii rămâneau izolaţi de restul comunei, atunci când veneau apele ceva mai mari. Avem de pus gabioane de o parte şi de alta, pe o lungime mai mare, pentru întărirea malurilor, în vederea protejării zonei. Apa „bătea” la drumul DC 157, iar pe partea cealaltă trebuie făcut drumul pentru cetăţenii din zona „peste ape”, cum se spune prin partea locului.”

Au început să vină banii europeni şi în comuna Piatra Şoimului. Prin GAL „Nicolae Roznovanu”  s-a aprobat finanţarea proiectului pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea cămininului cultural, valoarea lui este de 200.000 euro.

La orizont se profilează asfaltarea unui drum comunal, pe ruta Piatra Şoimului-Poieni, pe o distanţă de 2,5 km. „Aşteptăm să ni se dea banii, ca să putem demara lucrările”, zice primarul Neculai Nicorescu.

Tina CONDREA